Potrivit Ministerului Finanţelor, Guvernul îşi propune prin Plan consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 2025- 2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB şi înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză şi asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.
De asemenea, planul prevede ”un nou model de finanţe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia naţională şi asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro, precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde Euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB.
Ministerul Finanţelor îşi propune asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.
Scenariul macroeconomic care a stat la baza fundamentării indicatorilor bugetari este unul prudent, dinamica PIB în primii ani (+2,5%) poziţionându-se sub creşterea PIB-ului potenţial. ”Evoluţia macroeconomică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal bugetare şi un comportament echilibrat al investiţiilor care vor avea un aport important la creşterea economică, pe baza finanţărilor din fondurile europene. În acelaşi timp perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziţiei energetice. Evoluţia economiei româneşti va fi influenţată în prima parte a perioadei de prognoză de persistenţa incertitudinii privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi de parcursul economiilor europene”, se menţionează în document.
Investiţiile, unde componenta de infrastructură finanţată din PNRR are o pondere însemnată, vor continua să reprezinte pe termen mediu activitatea cea mai dinamică din economie, cu o creştere medie anuală superioară celei a produsului intern brut, respectiv 4,8% în 2024-2027, se precizează în Plan.
”Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual şi deficitul contului curent al balanţei de plăţi, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024”, precizează ministerul Finanţelor.
Ministerul arată că implementarea reformelor şi investiţiilor strategice asumate de România, îndeosebi cele din cadrul PNRR, urmând totodată recomandările Comisiei Europene, va sprijini reducerea dezechilibrului extern. Cheltuielile bugetare totale sunt estimate să atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creşterii investiţiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză. Cheltuielile de investiţii sunt proiectate să se diminueze treptat de la 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% în anul 2026, 6,5% în anul 2027, până la 5% din PIB, odată cu finalizarea implementării proiectelor din PNRR, dar efortul naţional pentru cheltuielile cu investiţiile se menţine la un nivel ridicat ca procent în PIB, peste media acestor cheltuieli din perioada 2020-2023.
Potrivit MInisterului Finanţelor, Planul bugetar-structural pe termen lung al României contribuie la realizarea următoarelor obiective specifice:
a) Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar sub 3% din PIB şi înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
c) Un nou model de finanţe publice al României începând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia naţională întrucât prin PBSTM soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investiţiile;
d) Asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde Euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PBSTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB;
e) Asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026;
