Judecătorul care a decis să nu ia nicio măsură în cazul celor 3 inculpați în dosarul exploziei de la Arad și-a explicat gestul prin faptul că în ultimii 3 ani ani Parchetul a obținut aviz pentru mai multe măsuri, inclusiv interceptarea principalilor suspecți și urmărirea lor. În acest moment, probele pe care le-au adunat procurorii nu sunt suficiente – spune instanța – și nici măcar nu pot să fie considerate probe, ci niște indicii, iar „pe baza indiciilor nu se pot lua măsuri preventive”. Aceasta este principala argumentație a celor de la instanță care au decis să îi lase în libertate deplină pe fiica lui Ioan Crișan și pe ceilalți doi suspecți, fără nicio măsură preventivă.
„Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că Parchetului i s-au încuviinţat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ulterior din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat şi au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă29 măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc. Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă.
Pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută”, se arată în motivarea instanței.
Acest standard probator, însă, nu este atins în prezenta cauză în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii. Este adevărat că au fost investigate foarte multe piste din mai 2021 până în prezent, însă dosarul a fost preluat imediat de Parchetul General, au fost încuviinţate şi autorizate măsurile de supraveghere tehnică şi alte metode speciale de supraveghere şi cercetare, iar faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate. În contextul unei mediatizări a cazului – de altfel de înţeles, având în vederea natura faptelor şi ipotezele avansate – este firesc interesul public, dar şi al autorităţilor de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei.
Faptul că decizia se bazează pe lipsa de probe evidente nu însemnă însă automat că cei trei sunt nevinovați. Ancheta merge mai departe. Procurorul de caz a anunțat că va contesta această decizie.
