De la începutul războiului, autoritățile ruse au anunțat doar de două ori informații despre pierderi: în martie și septembrie 2022, ultima cifră oficială nu depășește 6 mii de oameni. Jurnaliştii de la BBC Russian Service şi Mediazona au stabilit numele a peste 95.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina pe baza unei analize a necrologurilor publice şi a notificărilor de înmormântare. Pe baza estimărilor experților militari, autorii studiului notează că numărul estimat de decese ar putea fi între 45% și 65% din pierderile reale. Adică, numărul total al soldaților ruși morți ar putea varia între 146 și 211 mii de oameni. Serviciul rus BBC a estimat numărul soldaților morți ai armatei LPR/DPR la 21.000-23.500 de oameni. Calcule similare bazate pe date deschise sunt efectuate de proiectele ucrainene Lostarmour.info și UALosses.org . Ei au reușit să stabilească numele a 70 de mii de soldați morți din Forțele Armate ucrainene. Dacă folosim o corecție similară cu estimările pierderilor rusești, numărul total al victimelor militare ucrainene ar putea fi între 95 și 135 de mii de oameni. Această estimare coincide cu cifrele citate de The Economist, citând surse din informațiile occidentale: până la 100.000 de militari până la sfârșitul lunii noiembrie 2024.
Potrivit estimărilor ONU, până la începutul anului 2025, 12,5 mii de civili au murit în Ucraina, dintre care 650 copii.
În Rusia, 398 de civili în zonele de frontieră au fost uciși și alți 1.157 au fost răniți, a declarat comisarul pentru drepturile omului, Tatyana Moskalkova, în octombrie.
Nu există statistici verificate cu privire la victimele civile în Republicile Populare Donețk și Lugansk. Autoritățile DPR au raportat moartea a aproape cinci mii de locuitori locali în timpul a trei ani de război la scară largă. Ultima dată când au fost anunțate datele privind numărul de decese în LPR a fost în martie 2023 – 900 de morți.
Numărul total al victimelor de ambele părți este de 390,5 mii de persoane. Această cifră nu include străinii de nicio parte. Se știe că mercenari din Coreea de Nord, Indonezia, Cuba, Serbia, Nepal, Uzbekistan și Kârgâzstan luptă în rândurile armatei ruse. Din partea ucraineană au participat voluntari din 55 de țări, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, Canada și statele baltice, a declarat purtătorul de cuvânt al Legiunii Internaționale, Damien Magrou.
Din 2022, Rusia a ocupat teritoriul ucrainean cu o suprafață de 70,05 mii de kilometri pătrați, potrivit experților de la platforma analitică Russia Matters de la Harvard Kennedy School. Astfel, pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ocupat sunt mai mult de 5 morți de ambele părți.
„Acești oameni mor nu pentru un kilometru pătrat, ci de dragul imaginii lui Vladimir Putin. El dorește ca toată lumea să se uite la soarta Ucrainei, la soarta lui Zelensky, să își facă cruce și să spună: nu, nu ne vom certa cu Putin ”, spune politologul Abbas Gallyamov.
„În Rusia, oamenii nu au fost niciodată considerați un atu, dimpotrivă, au fost întotdeauna „materiale” care pot fi aruncate în război. Principiul „indiferent de preț” a fost aplicat aici în sens literal. Kremlinul a găsit o formulă de succes: „Iată câteva bucăți de hârtie tăiate numite bani și ne dai viața ta”. „La început, au fost voluntari, apoi soldați mobilizați, apoi cei care s-au dus să-și ia salariul”, spune Ivan Stupak, consultant al Comitetului Radei Supreme pentru Securitate Națională.
Este și mai dificil de estimat numărul de răniți și dispăruți. Wall Street Journal, citând surse, scrie despre un milion de morți și răniți de ambele părți. Dintre aceștia, 80 de mii au fost uciși și 400 de mii au fost soldați ucraineni răniți. Pierderile armatei ruse au fost estimate la 200 de mii de morți și, de asemenea, la aproximativ 400 de mii de răniți.
În cei trei ani de război, 6,7 milioane de oameni au părăsit Ucraina, conform ONU, cel mai mare număr de refugiați au fost acceptați de Rusia (peste 1,2 milioane de oameni), Germania (peste 1,1 milioane de oameni), Polonia (peste 970 de mii de oameni) și Republica Cehă (peste 365 de mii de persoane).
Potrivit autorităților ucrainene, în timpul războiului, Rusia a răpit peste 19.000 de copii care trăiau în orfelinate și adăposturi. În primăvara anului 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin și comisarul pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova, sub acuzația de deportare ilegală a copiilor ucraineni. 1.036 de copii au fost returnați în Ucraina .
Potrivit autorităților regionale, peste 100 de mii de oameni au fugit din regiunea Kursk, care a fost parțial ocupată de Ucraina anul trecut. De la sfârșitul anului trecut, autoritățile au început să despăgubească refugiații pentru locuințe închiriate cu până la 65 de mii de ruble per familie. Cu toate acestea, alte câteva mii de persoane locuiesc încă în centre de cazare temporară.
Potrivit politologului Gallyamov, societatea a acumulat o oboseală colosală din cauza războiului și a consecințelor acestuia:„Pierderi pe front, dificultăți economice și o scădere a nivelului de trai, un sentiment general de anormalitate și isterie a ceea ce se întâmplă. Oamenii înțeleg că toate acestea sunt legate de război. Prin urmare, cererea de pace este uriașă. Și aceasta este tocmai o cerere de pace, nu de victorie. Nu mai este nevoie de victorie, războiul și-a pierdut popularitatea.”
Pe lângă pierderile umane, Rusia însăși a suferit și a provocat pagube materiale colosale Ucrainei. Școala de Economie din Kiev a estimat daunele infrastructurii la 170 de miliarde de dolari până la mijlocul lunii februarie 2025 . Fondul de locuințe, infrastructura de transport și sectorul energetic al Ucrainei au avut de suferit cel mai mult. Până în noiembrie anul trecut, 236 de mii de clădiri rezidențiale, 26 de mii de kilometri de drumuri, aproape 500 de întreprinderi mari, mijlocii private și de stat, 4 mii de instituții de învățământ, 1554 de unități medicale și aproape 4 mii de obiective culturale au fost avariate sau distruse. Pentru Ucraina, refacerea completă a ceea ce a fost distrus este o sarcină în pragul posibilului, crede Stupak. El sugerează că teritoriile capturate vor rămâne în sfera de influență rusă după discuțiile de pace, iar Rusia va trebui să cheltuiască miliarde pentru a restabili orașele distruse. Acele teritorii care au fost capturate în timpul invaziei pe scară largă sunt în ruine. Orașe precum Bakhmut, Ugledar, Vovchansk sunt grămezi de beton, drumuri distruse, cadavre ale morților, mii de obuze neexplodate. Restaurarea lor va dura ani și va necesita zeci de miliarde de dolari, pe care Ucraina pur și simplu nu le are.
Bugetul rus a cheltuit deja aproximativ 22,2 trilioane de ruble, sau 248,5 miliarde de dolari la cursul de schimb actual, pentru război. În 2022, 4,7 trilioane de ruble au fost alocate pentru „apărare națională” în bugetul țării, 6,8 trilioane de ruble în 2023 și 10,7 trilioane de ruble în 2024. Sechestrarea unui kilometru pătrat de teren ucrainean i-a costat contribuabililor ruși 316 miliarde de ruble. Aceasta este mai mult decât bugetele anuale ale a 83% din regiunile rusești. Doar 14 din 83 de regiuni (excluzând cele ocupate) au bugete anuale care depășesc 316 miliarde de ruble. Printre acestea se numără republicile Tatarstan și Bashkortostan, Moscova, Sankt Petersburg și altele.
Bugetele altor cinci regiuni rusești au scăzut sub cheltuielile săptămânale ale lui Putin pentru războiul din Ucraina
În același timp, obiectivele războiului sângeros și costisitor se schimbau constant și nu au fost niciodată formulate clar, notează Gallyamov. În discursul său din 24 februarie 2022, Vladimir Putin a numit obiectivul „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. El a vorbit despre necesitatea de a proteja locuitorii din Donbass de „genocid” și a menționat că ocuparea teritoriilor ucrainene nu face parte din planurile Rusiei.
Deja pe 3 martie, Putin a declarat : „Operațiunea militară specială se desfășoară conform planului, strict conform programului. Toate sarcinile stabilite sunt finalizate cu succes.” Șase luni mai târziu, în iulie 2022, el a clarificat că „în general, încă nu am început nimic serios [în Ucraina]”. La începutul anului 2023, Putin a descris dinamica unui război la scară largă drept „pozitivă”. Un an mai târziu, părerea lui s-a schimbat : „Încercăm să nu dăm cele mai înalte evaluări [progresului războiului]. Dar este satisfăcător.”
„Din moment ce obiectivele globale nu au fost atinse, guvernul vine cu alte obiective. De exemplu, recent au existat informații că Putin este mulțumit de rezultatul războiului, pentru că acum Rusia are un pod terestre spre Crimeea. Acesta nu a fost declarat a fi scopul războiului, dar când Trump a început să ceară încetarea focului, Putin a construit un pod”.
