Anca Alexandrescu: Cum a trecut familia dvs sau cum a trăit familia dvs aceste trei luni de zile?
Călin Georgescu: Cu demnitate. I-am rugat să înțeleagă că în aceste momente avem nevoie de răbdare și de credință. Și, alături de soția mea care este o stâncă de granit, am depășit și depășim aceste momente, cum am spus, cu răbdare și cu credință. E nevoie, sigur, de suflet încărcat de iubire și de faptul că Dumnezeu nu ne va părăsi.
Anca Alexandrescu: Copiii au suferit?
Călin Georgescu: Copiii sunt și ei educați în același spirit. Nu este o chestiune simplă, categoric, dar cu demnitate trecem.
Pentru băiatul meu cel mare, sigur, iarăși nu a fost simplu din prima căsătorie, pentru familia lui, dar, repet, toată lumea a trecut cu demnitate și continua să țină acest spirit înalt pentru că nu avem alt cumva decât să trecem, decât numai așa.
Anca Alexandrescu: Ce v-au spus copiii când ați venit seara de la Parchetul General?
Călin Georgescu: M-au îmbrățit și „Tata, ne bucurăm că te vedem”.
