Părinții care activează în Brigada Părinților Antidrog, o structură parte a Federației Naționale a Părinților -Edupart, atrag atenția, într-o postare pe Facebook, că Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis la 2 Mai doi tineri cu mașina, iar acum Rareș Ion, numele tânărului mort în urma unei supradoze, două personaje ajunse în centrul atenției ca urmare a consumului de droguri, „sunt doar două nume dintr-un fenomen care scapă complet de sub control”. Ulterior Federația Părinților din România a lansat și un apel către mai multe instituții naționale, solicitând să se adopte măsuri concrete pentru diminuarea fenomenului consumului de droguri în rândul copiilor și tinerilor.
„Copiii noștri trag pe nas de la 12 ani. Nu, nu e o exagerare. E realitate”
„În timp ce politicienii se ceartă pentru funcții și apar la televizor să vorbească despre apă caldă, despre cine a greșit un vot sau cine și-a pus șapca greșit, în școli, în licee, pe străzi, copiii noștri trag pe nas de la 12 ani. Nu, nu e o exagerare. E realitate. Și e una înfiorătoare.
Vapează, consumă pastile, caută adrenalină și validare. Nu-i mai aud părinții, nu-i mai vede școala, nu-i mai atinge nimeni cu empatie. Sunt singuri. Crescuți de ecrane, motivați de like-uri și împinși spre extreme de o societate care îi abandonează zilnic. Trei ore pe zi cu familia – în cel mai bun caz. Și acelea petrecute în tăcere, fiecare cu ochii în telefon. Restul timpului e completat de anturaje, de lipsa controlului, de trafic de influență și trafic de substanțe”, atrag atenția părinții, care se simt pur și simplu neajutorați.
Depresia la 14, 16 sau 18 ani e tot mai comună, pentru că adolescenții sunt singuri, mai spun părinții din Brigada Părinților Antidrog, atrăgând atenția că pentru Rareș, tânărul mort cu trei zile în urmă din cauza unei supradoze, ajutorul a venit prea târziu, dar pentru copiii noștri e timpul să facem ceva.
„Drogurile nu mai sunt excepția. Sunt regula. Le găsești în orașe mari, în cartiere marginale, în școli bune, în satele unde bunicii nu mai știu cum să-și protejeze nepoții. România rurală nu mai sapă, dă scroll. România urbană nu mai educă, se ascunde. România reală nu mai are timp de copii. (…) Drogurile nu sunt doar un viciu. Sunt o condamnare la moarte cu zâmbet fals”, se mai spune în postare.
Decidenții, pe de altă parte, sunt invitați, dacă le pasă „cu adevărat”, să meargă pe Calea Moșilor, dar și în Ferentari, Rahova sau alte cartiere mărginașe ale marilor orașe, să stea de vorbă cu elevii din școlile de la sate și, mai ales, să se întrebe dacă s-ar simți în siguranță să-și lase copiii singuri, „oriunde în România periferică”.
„România nu are nevoie doar de promisiuni. Are nevoie de curaj, de legi aplicate, de centre reale pentru dependenți, de psihologi în fiecare școală și de adulți care nu mai închid ochii. Rareș nu mai e. Alții încă mai pot fi salvați”, mai atrag atenția părinții.
„S-au înscris vreo 800 de părinți, din toată țara. Am fost șocat”
Brigada Părinților Antidrog este o inițiativă apărută în cadrul Asociației Județene a Părinților Brașov cu aproape doi ani în urmă. Inițiatorul, devenit între timp liderul Federației Părințiilor din România – Edupart, Cătălin Nan, a explicat că a apărut ca o necesitate. „Foarte mulți părinți veneau spre mine, din Brașov. Și cum am inițiat-o, cum s-au înscris vreo 800 de părinți din toată țara, a explodat totul. Am fost chiar șocat. Trecând la Federație, acolo m-am și întâlnit cu domnul Țone (n. red. – expertul antidrog Cătălin Țone) și am început colaborarea, făcând evenimente cu Brigada Părinților Antidrog. Acum, la federație, am înființat un departament întreg antidrog”, e explicat Nan.
În structura județeană Brașov acțiunile au continuat, fiind organizate întâlniri cu părinții, întâlniri cu elevii în școli și chiar întâlniri în unitățile sanitare.
„Încercăm să îndreptăm părinții către ajutor specializat, pentru că părinții sunt foarte speriați, nu știu cui să se adreseze. Să sune la 119 – la telefonul copilului, să meargă la DGASPC, să meargă la antidrog, să… Părinții nu știu în ce direcție ar trebui să meargă. Și atunci, în funcție de situație, încercăm să-i ghidăm cât de cât. Ne ajută și domnul Țone foarte mult. Nu este o entitate cu personalitate juridică, este mai mult un concept în care ne-am întâlnit mai mulți”, a adăugat Nan.
Între timp părinții au început să lucreze chiar la un program, România Antidrog, împreună cu specialiști, cu măsuri pe care să le propună la final autorităților.
„Încercăm, prin Federația Părinților, să ducem acest program către autorități. Doar că s-a pus un pic pe pauză această problemă, pentru că s-a desființat ANA și s-a înființat acum ANCPDDA-ul (n. red. – Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor). Și suntem în discuții cu ei, chiar și astăzi m-au sunat de la Guvern, pentru că sunt interesați de programul acesta și de specialiști și să îi ajutăm cum putem”, a detaliat Cătălin Nan.
Părinții speră ca lucrurile să se miște mai repede decât până acum și ministerele să nu mai dea fiecare vina pe celălalt, noua structură fiind în directa subordine a prim-ministrului. Există însă, e drept, și riscul ca lucrurile să se întâmple tot românește.
„De multe ori când vrei să îngropi ceva faci o comisie. Sperăm că nu e cazul”, a mai spus Cătălin Nan.
„Soluțiile sunt foarte puține și minimale”
La acest moment, precizează președintele Federației Părinților din România, părinții care au acasă un copil consumator de droguri au foarte puține soluții la dispoziție pentru a-i oferi ajutorul. „Sincer, soluțiile sunt foarte puține și minimale. Mai mult decât să te autoeduci tu ca părinte și să stai non-stop lângă copil… Am discutat săptămâna trecută cu un părinte care a trecut prin asta. Îl punea pe copil pe autobuz, trebuia să coboare trei stații mai încolo, unde îl aștepta maică-sa, și când ajungea acolo ajungea drogat. Deja între trei stații cineva urca și îi dădea un plic. El dădea 20 de lei.Drogurile au ajuns foarte ieftine, se fac fel de fel de combinații de substanțe chimice și de otrăvuri și de mizerii încât să poată să le vândă copiilor nooștri pe 5 lei, pe 10 lei, e ceva de nedescris”, a mai spus Nan.
„Rareș nu mai este. România încă tace!”
Între timp, Federația Națională a Părinților din România – Edupart a lansat, joi, 17 aprilie 2025, și în mod oficial un apel către principalele instituții din România – Guvernul României, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, DIICOT, Autoritatea Națională pentru Prevenirea și Combaterea Drogurilor și Dependențelor Asimilate (ANPCDDA), dar și către părinți, solicitând să trateze consumul de droguri și sănătatea mintală a tinerilor ca prioritate națională.
Edupart cere ca ANPCDDA să devină rapid funcțională (la această dată există doar pe hârtie, fără acțiuni concrete pe care să le desfășoare).
„Rareș nu mai este. România încă tace!
Un copil frumos, pasionat de știință, cu visuri curate și ochi luminoși. Pe 15 aprilie 2025, la doar 20 de ani, Rareș a fost găsit fără viață, singur, într-un apartament din București. Cauza: o supradoză. Cu doar o zi înainte fusese la spital. A plecat pe semnătură. N-a fost ținut, n-a fost ajutat. A fost lăsat să se întoarcă într-o lume care nu l-a mai putut salva. Am pierdut un copil. Din nou.
Nu este un caz izolat. Este doar unul dintre miile de tineri care cad, în fiecare an, pradă unei rețele tăcute de nepăsare, trafic, ignoranță și lipsă de reacție. Este vocea pe care nu a mai auzit-o nimeni. Strigătul unui copil pe care l-am pierdut cu toții. Și poate cel mai greu e că… nu mai e șoc. Nu mai e noutate. A devenit obișnuință.
România începe să se obișnuiască cu moartea copiilor săi. Într-o liniște apăsătoare, în care părinții plâng în tăcere, profesorii își închid ochii, iar autoritățile pasează răspunderea. Rareș era doar unul dintre miile de adolescenți prinși între ecrane, anturaje și singurătate. Copii care caută atenție, acceptare, o mână întinsă. Dar primesc doar indiferență. La 12 se ascund în bezna rețelelor sociale. La 13 vânează pastile. La 14 ani trag pe nas.. La 16 sunt deja invizibili. Iar la 20, unii nu mai sunt”, spun părinții, în comunicatul transmis de Federația părinților din România.
„România are nevoie urgentă de o rețea de prevenție funcțională, centre de sprijin, campanii permanente și intervenții în fiecare județ. Așteptăm o strategie națională clară, aplicabilă, adaptată realității din școli, comunități și familii”, a mai transmis Edupart.
„Cerem centre reale de sprijin, nu vorbe goale”
Organizația părinților face de asemenea apel și către primari, directori de școli, polițiști, psihologi, preoți, părinți și educatori să nu mai tacă.
„Nu mai tăceți! Nu mai închideți ochii! Nu mai amânați! Fiecare zi pierdută înseamnă o viață în minus. Astăzi nu avem voie să plângem în tăcere. Astăzi trebuie să ne asumăm vina, responsabilitatea și mai ales ACȚIUNEA. Nu mai avem timp. Nu mai avem voie să pierdem niciun copil. Să fie Rareș ultimul. Să nu mai existe alt chip pe care să-l plângem pe ascuns. Cerem centre reale de sprijin, campanii care ajung în fiecare școală, psihologi în fiecare instituție, anchete acolo unde traficanții își fac de cap, legi aplicate, protecție, prevenție și implicare. Și cerem respect pentru părinți. Sprijin real, nu vorbe goale. Vrem să ne putem salva copiii. Ajutați-ne să nu-i pierdem. Rareș nu mai e. Dar vocea lui răsună prin fiecare părinte care își ține copilul strâns la piept cu frică. Prin fiecare adolescent care se luptă cu demonii proprii, în spatele unui zâmbet pe Instagram.
România, e timpul să nu mai taci! Pentru Rareș. Pentru fiecare copil care mai poate fi salvat”, au transmis părinții din cadrul Federației Părinților din România.
Adolescent pasionat de știință, tânăr depenedent de droguri
Moartea tânărului Rareș Ion i-a îngrozit pe părinții din România care au aflat că, acum șapte ani, preadolescentul uimea cu inteligența sa și cu interesul pentru știință. I se prevedea un viitor strălucit, doar că între timp a intrat în anturaje care l-au introdus într-o lume a drogurilor. Rareș era prieten cu Vlad Pascu, tânărul care, aflat drogat la volan, a omorât doi tineri cu mașina, în localitatea 2 Mai. Nici chiar după cele întâmplate cu Vlad nu a reușit să scape de patima drogurilor. S-a luptat constant cu dependența, și-a povestit încercările în transmisiuni live pe TikTok, astfel că Rareș era un nume foarte cunoscut printre adolescenții și tinerii din România.
Tânărul de 20 ani a murit cu trei zile în urmă, după ce doar câteva ore mai devreme cel în casa căruia se drogase, Tudor Duma, zis „Maru”, transmisese pe TikTok imagini cu Rareș puternic afectat de consumul de substanțe stupefiante. La scurt timp a fost chemată o ambulanță, iar Rareș a ajuns la spital, unde a stat până la 6,00 dimineața. Rareș Ion a fost găsit mort, nu mult timp mai târziu, într-un apartament din Sectorul 2 al Capitalei.
Raportul medico-legal a relevat prezența a șase substanțe interzise în corpul tânărului: benzodiazepine, metadonă, tramadol, canabinoizi, 6-MAM și alfa PVP.