Scopul? Obținerea frauduloasă a datelor bancare ale victimelor prin manipulare emoțională și intimidare juridică.
Potrivit DNSC, valul de tentative a crescut semnificativ în aprilie 2025. În acest nou scenariu de înșelătorie, infractorii pretind că victimele sunt implicate într-un caz grav de fraudă bancară, având legături cu o presupusă rețea criminală internațională.
Cum funcționează schema
Escrocheria începe cu un apel telefonic de la o presupusă „agentă de poliție”, care susține că un infractor dat în urmărire prin Interpol ar fi folosit identitatea victimei pentru a obține un împrumut de la o bancă din România. Tonul este serios și autoritar, iar conversația include termeni juridici și articole de lege pentru a crea presiune psihologică.
Pentru a câștiga încrederea victimei, agresorii trimit prin WhatsApp o imagine falsificată a unei legitimații de poliție și afirmă că urmează o citație oficială. În unele cazuri, persoana este direcționată către un fals „expert” al Băncii Naționale, care oferă explicații tehnice și confirmă presupusa investigație în curs.
„În sprijinul” afirmațiilor, se trimite inclusiv o scrisoare digitală pretins semnată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, iar victimele sunt rugate să continue conversația prin aplicații precum Telegram sau Signal, pentru a evita „compromiterea anchetei”.
Ulterior, infractorii solicită documente bancare, inclusiv extrase de cont, sub pretextul verificărilor sau al emiterii unei polițe de asigurare. În tot acest timp, victima este avertizată să nu discute cu nimeni, nici măcar cu un avocat, pentru a nu „periclita ancheta”.
Mare atenție la acest tip de fraude / Sursa foto – Directoratul național de Securitate Cibernetică
Metode folosite de escroci:
Apeluri cu identitate de apelant falsificată (caller ID spoofing)
Documente digitale false cu anteturi oficiale
Presiune emoțională și intimidare legală
Solicitări prin aplicații de mesagerie criptată (WhatsApp, Telegram, Signal)
Obținerea graduală a datelor personale și bancare
Recomandările DNSC pentru protecția cetățenilor:
Nu oferiți informații personale sau bancare la telefon, indiferent cine pretinde că sună.
Închideți apelul și verificați autenticitatea apelului sunând direct la numărul oficial al instituției.
Refuzați orice conversație prin aplicații de mesagerie în afara canalelor oficiale.
Nu instalați aplicații de control de la distanță la solicitarea necunoscuților.
Verificați imaginile sau documentele primite folosind funcția de căutare inversă de imagini (reverse image search).
Nu vă lăsați intimidați de un limbaj autoritar sau de referințe legale necunoscute.
Activați alerte de tranzacție în aplicația bancară și monitorizați frecvent conturile.
Atenție: Poliția și BNR nu vă vor cere niciodată date personale prin telefon sau aplicații de mesagerie. Orice apel de acest gen este o tentativă de fraudă.
