În planul său de victorie, Zelenski admite că aderarea efectivă la NATO va fi posibilă numai după încheierea războiului cu Rusia, dar insistă că este „fundamental” ca Ucraina „să primească o invitație în timpul războiului”, scrie Politico.
Ungaria și Slovacia sunt și ele sceptice, dar dintr-un alt punct de plecare.
Actualii lor lideri adoptă o linie generală considerată pro-Kremlin. Prim-ministrul ungar Viktor Orban blocând fondurile UE pentru înarmarea Ucrainei și renunțând la programul NATO de trimitere a ajutorului letal la Kiev. Slovacul Robert Fico a avertizat la începutul acestei luni că lăsarea Ucrainei să se alăture NATO „ar fi o bază bună pentru un al treilea război mondial” și a promis că „nu va fi niciodată de acord” cu asta.
Există și alte țări care nu doresc să se miște rapid pentru a accepta cererea Kievului, dar mulțumesc să se ascundă.
„Țări precum Belgia, Slovenia sau Spania se ascund în spatele SUA și Germaniei. Sunt reticente”, a spus unul dintre oficialii NATO. Un al doilea oficial a spus că cele trăi state „susțin în abstract, dar odată ce se va apropia de materializare”, vor începe să-și exprime public rezervele.
Asta îi pune în dezacord cu Țările Baltice și Polonia, care sunt mai entuziaste.
Cancelarul german Olaf Scholz le-a spus reporterilor în timpul vizitei președintelui american Joe Biden la Berlin săptămâna trecută: „Ne asigurăm că NATO nu devine parte la război, pentru ca acest război să nu se transforme într-o catastrofă mult mai mare”.
