Raportul va intra în plenul Camerei Deputaţilor marţi, urmând ca până atunci mai multe amendamente de tehnică legislativă să fie puse în acord la Comisia juridică.La şedinţă a fost prezent primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan. Comisia de administraţie a fost sesizată cu raport comun, împreună cu Comisia juridică, Camera Deputaţilor fiind for decizional.Preşedintele Comisiei de administraţie, deputatul Marius Budăi, a precizat că a fost solicitată procedură de urgenţă, proiectul de act normativ fiind adoptat de Senat. El a adăugat că Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.Potrivit unui amendament al Comisiei juridice, dintr-un raport preliminar, adoptat luni de Comisia pentru administraţie, „în situaţia în care referendumul naţional sau local are loc la aceeaşi dată cu alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegerile pentru Preşedintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, după caz, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ŤVOTATť, pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin”.Astfel, s-a urmărit crearea mecanismului pentru ca în acelaşi timp în care au loc fie alegeri parlamentare, fie alegeri prezidenţiale să se poată desfăşura nu numai un referendum naţional, ci şi unul local.
Liderul AUR, George Simion, a susţinut că nu înţelege exact poziţia de pe care vine primarul Nicuşor Dan, care a promis că va discuta, va dialoga cu toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale „cu şanse”. „Pledează pentru nişte chestiuni care, din punctul nostru de vedere, sunt rezonabile, dar nu suntem convinşi şi nu ne dăm seama dacă nu este folosit şi acest referendum ca o modalitate de a induce votul pentru o formaţiune sau alta”, a spus Simion.
Primarul general a mulţumit deputaţilor pentru urgenţa cu care dezbat acest proiect de lege şi a adresat comisiei două întrebări.
„Dacă pe amendamentele care au trecut de Comisia juridică, săptămâna trecută, înţelegem cu toţii că birourile de secţii preiau şi buletinele, preiau toată organizarea de la referendumul nostru şi că oficiile de sector centralizează din secţii. Asta e prima întrebare, aş vrea să fim lămuriţi că aşa se va întâmpla. Şi a doua întrebare: dacă suntem cu toţii de acord că mai departe este rolul Biroului Electoral Central să ţină loc de un Birou Electoral de Municipiu şi în felul ăsta să eliminăm un birou electoral de municipiu sau considerăm că tribunalul trebuie, special pentru referendum, să numească un birou electoral de municipiu? Eu cred că astea sunt cele două chestiuni de principiu care trebuie lămurite”, a punctat edilul.
Vicepreşedintele AEP, Zsombor Vajda, a precizat, într-o intervenţie online, că în varianta iniţială a proiectului de lege în discuţie a fost un unic subiect – reglementarea, aprobarea OUG mai sus menţionată, proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbateri, fiind adoptat în data de 11 iunie 2019.
„Precizăm că instituţia noastră nu are observaţii privind varianta iniţiatorului, a guvernului la momentul respectiv. Însă, prin amendamentele propuse şi aprobate la nivelul Camerei Decizionale, în data de 22.10.2024, se modifică conţinutul articolului 1 din OUG nr. 29 pe 2019. (…) Astfel, amendamentele au ca obiect şi reglementarea posibilităţii organizării referendumului local la aceeaşi dată cu alegerile mai sus menţionate. Această completare aduce în discuţie două aspecte principale. Primul se referă la eventualitatea adoptării de către Camera Deputaţilor a unei forme diferite de ce a adoptată de Senat. Un astfel de demers ar putea reprezenta, în funcţie de modificări şi completările pe care Camera Decizională le aduce proiectului de lege adoptat în prima cameră, o încălcare a principiului bicameralismului. (…) Un aspect principal constă în imposibilitatea de a pune în aplicare prevederile referitoare la organizarea referendumului local în absenţa unei modificări mai ample a legislaţiei electorale la nivel primar. Dintre impedimente legale existente menţionăm: imposibilitatea utilizării unei infrastructuri pentru desfăşurarea referendumului local distinct de cea utilizată pentru alegerile ce s-ar desfăşura la aceeaşi dată”, a susţinut între altele vicepreşedintele AEP.
Potrivit acestuia, „imposibilitatea de a înfiinţa un BEM face imposibilă şi desfăşurarea unui referendum în condiţii de legalitate”. „Din punctul nostru de vedere, ar trebui să existe o OUG sau un alt act normativ care să reglementeze aceste alegeri”, a adăugat reprezentantul AEP.
În replică, liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a afirmat că orice text adoptat de Parlament, în Cameră decizională, operează sub prezumţia de constituţionalitate.
„Îi reamintesc distinsului domn vicepreşedinte faptul că orice text adoptat de Parlament, în Cameră decizională, operează sub prezumţia de constituţionalitate, până la proba contrarie. Prin urmare, adoptarea textului în Camera decizională, de către Camera Deputaţilor, în opinia noastră, a iniţiatorilor amendamentului, se încadrează în prevederile referitoare la bicameralism, deoarece se referă tot la modificarea aceluiaşi act normativ, respectiv modificări care au intervenit în Legea Referendumului. Mai departe, nu există nici o contradicţie între amendamentele propuse pentru a fi adoptate de către comisiile raportoare şi articolul 28, pentru că sunt situaţii diferite. Ceea ce propunem noi se referă la organizarea, pe cale de excepţie, a referendumului naţional şi local în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi articolul 28 care se referă la organizarea pe cale normală a unui referendum local. Deci nu există o contradicţie în privinţa aceasta, există doar o excepţie de la acea regulă pe care o instituim prin aceste amendamente”, a spus Andronache.
Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a declarat, luni, că proiectul privind organizarea referendumului local în Bucureşti odată cu alegerile prezidenţiale ar putea intra marţi în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional, potrivit AGERPRES.
