Alex Florența a mai spus că i-a cerut șefului DIICOT, printr-o adresă scrisă, să analizeze, „pe baza datelor pe care le deținem în prezent”, incidența infracțiunii care aparține competenței acestei structuri. „În felul acesta vom putea merge cu două dosare de anchetă în paralel”, aexplicat Alex Florentța în cadrul unei intervenții tv.
Procurorul General al României a mai spus că, indiferent de cum evoluează ancheta, „nu e atribuția Parchetului să ceară suspendarea sau anularea alegerilor prezidențiale. În schimb, „Parchetul poate să informeze Curtea Constiuțională și Biroul Electoral Central despre indiciile probatorii” care vizează campania candidatului Călin Georgescu, „indicii care vor putea justifica orice acțiune referitoare la alegerile prezidențiale”, a explicat Alex Florența.
Potrivit unor surse Realitatea PLUS, CCR ar putea să se reunească de urgență pentru a analiza două solicitări care se referă la reluarea alegerilor prezidențiale, având în vedere că votul în Diaspora începe vineri.
Calea Europeană a înaintat o sesizare către Curtea Constituțională a României (CCR) prin care cere reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale pe motiv că procesul electoral nu s-a desfășurat în condiții de legalitate. Și Remus Pricopie a anunțat că face o sesizare, după ce președintele Klaus Iohannis a decis desecretizarea documentelor analizate în CSAT în care se face referire la implicarea Rusiei în alegerile din România.
Cererile de reluare a alegerilor sunt completate de Cristian Terheș, care a depus și el o sesizare, alături de Institutul pentru Studiul Totalitarismului. În total, sunt 4 sesizări până în prezent.
Contestațiile depuse la CCR sunt tardive și nu vor opri turul 2, consideră Tudorel Toader, fost ministru al Justiției.
„CCR nu e poliție comunala. Poate sesiza oricine și oricând. CCR poate fi sesizată numai de președintele republicii când e vorba de legi înainte de promulgare, de guvern, de către președinții celor două camere, de către ICCJ sau de către avocatul poporului. În rest, nimeni nu se adresează direct Curții Constituționale pentru că nu se prevede o astfel de procedură. În legea fundamentală, în Constituție, nu se prevede posibilitatea unui acces direct la curte, indiferent din partea cui, exceptând subiecții calficați pe care tocmai i-am enumerat. CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, atunci CCR poate să privească și documentele recent declasificate”, a spus Tudorel Toader.
