‘Românii sunt utilizatori fervenți ai rețelelor de socializare, precum și ai aplicațiilor de dating, prin care țin legătura cu prieteni vechi și dezvoltă noi relații online. Totuși, unii dintre aceștia ajung victime ale fraudelor online, dintre care cele pe teme romantice reprezintă o amenințare importantă. Multe victime sunt femei, iar unul dintre modurile de operare folosite frecvent de infractori este romance scam’, semnalează DNSC pe pagina sa de Facebook.
Înșelătoriile romantice – romance scam sunt fraude în care infractorii încearcă să câștige încrederea victimei prin stabilirea unei relații emoționale false, pentru a obține bani sau alte beneficii. ‘Aceste fraude pot fi foarte dureroase din punct de vedere emoțional, dar și financiar. Fie că se folosesc de imaginea unor vedete sau a unor falși medici sau militari, răufăcătorii utilizează tehnici manipulative de limbaj și promisiuni romantice false, având drept scop final obținerea datelor personale, a informațiilor financiare și, în final, a banilor victimei’, precizează experții DNSC.
Specialiștii arată că odată cu evoluția tehnologică se schimbă și metodele prin care autorii fură bani de la victimele lor, criptomonedele și transferurile bancare fiind cele mai utilizate metode. Alte metode comune de plată includ cardurile cadou și aplicațiile de plăți online. Autorii preferă aceste metode deoarece oferă un anumit nivel de anonimitate, iar odată ce fondurile sunt trimise de victimă, tranzacția nu mai poate fi anulată.
Cu ocazia Zilei de 8 martie, partenerii proiectului #SigurantaOnline (sigurantaonline.ro), Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB), atrag atenția asupra fraudelor online romantice, pentru a proteja și a oferi recomandări de prevenire femeilor, care sunt cele mai vizate de acest tip de fraudă.
Astfel, femeile pot fi ținta unui ‘fraudator romantic’ dacă persoana cu care comunică online prezintă unele dintre aceste semne/particularități: pretinde că are o situație materială foarte bună, dar a fost ocupată cu munca și nu și-a găsit fericirea; pretinde că locuiește, lucrează sau călătorește mult în străinătate, în locații exotice unde și-ai dori și ele să ajungă; mărturisește rapid problemele personale ca să provoace compasiune; trimite fotografii generale (de cele mai multe ori false/generate de AI) în care apare călătorind, făcând cumpărături sau luând masa în locuri luxoase; menționează ideea de a se întâlni și de a fi împreună în curând și își mărturisește rapid dragostea.
De asemenea, specialiștii DNSC avertizează că ‘fraudatorul romantic’ oferă periodic scuze pentru imposibilitatea de a efectua un apel video, solicită ca mesajele/conversațiile să fie mutate într-o aplicație separată (de exemplu, WhatsApp, Telegram), solicită bani, câteodată prin metode netradiționale, cum ar fi criptomonede sau carduri cadou, încearcă să manipuleze și să distragă atenția atunci când îi sunt puse la îndoială intențiile.
Partenerii proiectului #SigurantaOnline oferă și câteva sfaturi pentru ca femeile să nu piardă bani din cauza unei fraude romantice: să fie suspicioase la apelurile telefonice și mesajele text nesolicitate; să nu răspundă la apeluri sau mesaje text de la numere necunoscute; să nu dea niciodată informații personale la telefon sau prin SMS; acestea pot fi blocate sau raportate drept spam; să evite să împărtășească informații personale sensibile pentru că infractorii se pot folosi de detaliile împărtășite postate/dezvăluite pe rețelele de socializare și pe site-urile de întâlniri; transmiterea de fotografii nepotrivite sau de informații financiare ar putea fi folosită ulterior pentru șantaj; să-și asculte instinctul – dacă persoana sau povestea pare prea bună pentru a fi adevărată, sau chiar dramatică, să discute cu cineva de încredere despre aceasta și să lase rațiunea să ia decizii.
Totodată, femeile mai sunt sfătuite să nu trimită bani unei persoane pe care abia a cunoscut-o online, chiar dacă pare să fie o relație specială; autorii încearcă adesea să construiască o legătură emoțională rapid pentru a face cereri financiare; să fie atente la cererile de ajutor financiar, urgente, sau la presiunile emoționale; să caute semne de autenticitate pentru că infractorii cibernetici adesea își ascund identitatea reală sau folosesc fotografii false, etc.
DNSC precizează că partenerii proiectului #SigurantaOnline au împărțit flori și recomandări pentru protecția digitală a doamnelor și domnișoarelor, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, scrie Agerpres. Aceștia au oferit doamnelor și domnișoarelor un trandafir roșu, alături de un sfat esențial de protecție online. ‘De data aceasta, trandafirul roșu nu a fost simbolul dragostei, ci al unui ‘steag roșu’ de atenționare, pentru a sublinia importanța protejării împotriva riscurilor cibernetice din viața digitală de zi cu zi’, au spus specialiștii DNSC.
Proiectul național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice #SigurantaOnline este o inițiativă a Poliției Române, DNSC și ARB. Acesta are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare cu privire la criminalitatea informatică, dezvoltarea abilităților de prevenire și educația digitală a populației. Una dintre cele mai importante resurse ale proiectului este platforma sigurantaonline.ro, prin accesarea căreia utilizatorii se pot informa și antrena să recunoască principalele forme de manifestare și modalități de prevenire ale pericolelor din mediul digital.
„Escrocheria cu hamburger” face din ce în ce mai multe ravagii. Cum sunt păcăliți utilizatorii
