1. Astmul
În sezonul de primăvară, apar frecvent exacerbări ale simptomelor astmului, conform American Lung Association,. Concentrația de polenuri din aer crește, iar acestea pot irita căile respiratorii, declanșând crize astmatice. Totodată, ploile și umiditatea crescută favorizează dezvoltarea mucegaiului, care este un alt factor iritant pentru persoanele cu astm.
De asemenea, tranziția de la frig la căldură poate afecta căile respiratorii. Schimbările bruște de temperatură și umiditate pot crește inflamația la nivelul plămânilor, ceea ce va face respirația mai dificilă.
Limitarea expunerii la alergenii de primăvară este o măsură utilă, dar contactul cu aceștia nu poate fi evitat complet. De aceea, este important să urmezi tratamentul de întreținere exact așa cum ți l-a prescris medicul, chiar dacă te simți bine.
2. Hipertensiunea arterială
În general, tensiunea arterială se menține mai mare iarna și mai scăzută vara. Temperaturile scăzute determină îngustarea temporară a vaselor de sânge. Pentru ca sângele să circule prin venele și arterele îngustate, este necesară o presiune mai mare, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.
Cu toate acestea, tensiunea poate fi influențată și de schimbările bruște ale vremii, potrivit medicilor Mayo Clinic. Vasele de sânge pot reacționa la modificările bruște de umiditate, presiune atmosferică, cer înnorat sau vânt la fel cum reacționează la temperaturile scăzute. Variațiile tensiunii arteriale cauzate de vreme apar mai frecvent la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste.
Tensiunea arterială tinde să crească atunci când presiunea atmosferică scade și scade când presiunea crește, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Tehnologie din Łódź și Universitatea de Medicină din Łódź, Polonia.
Asocierea a fost observată clar la persoanele hipertensive în zilele de primăvară, iar în cazul tensiunii arteriale sistolice, și pe timpul nopților de iarnă.
Sezonul de primăvară provoacă fluctuații mai mari ale tensiunii arteriale din cauza modificărilor frecvente ale presiunii atmosferice. Așadar, și hipertensiunea arterială se află pe lista de boli care se agravează primăvara.
3. Tulburările de somn
Venirea primăverii poate afecta și odihna, iar persoanele cu tulburări de somn preexistente sunt mai vulnerabile la aceste schimbări. Zilele devin mai lungi, iar expunerea prelungită la lumină poate întârzia secreția de melatonină, ceea ce face mai dificilă adormirea. Melatonina, cunoscută și ca hormonul somnului, inițiază și menține somnul.
Primăvara, persoanele care suferă de insomnie pot avea probleme în a adormi la ora obișnuită. Persoanele cu hipersomnie (somnolență) pot fi, de asemenea, afectate de schimbarea sezonului. Creșterea duratei zilei și variațiile de temperatură pot influența ritmul circadian, provocând oboseală sau somnolență excesivă. Totodată, astenia de primăvară poate agrava simptomele hipersomniei.
Trecerea la ora de vară în ultima duminică a lunii martie poate agrava aceste tulburări de somn. Poți pregăti organismul pentru această schimbare încercând să adormi cu 15 minute mai devreme în serile premergătoare trecerii la ora de vară.
Continuarea pe medicool.ro
