Paștele este o sărbătoare cu dată schimbătoare și prin urmare, nici Săptămâna Patimilor, nu este una fixă. Însă, singurul lucru care rămâne constant este faptul că în Săptămâna Mare dinainte de Paște, sau chiar în apropiere de această sfântă sărbătoare, este mereu Luna Plină.
Aceste fenomen natural nu este unul tocmai întâmplător, iar apariția Lunii Plini în apropiere de Săptămâna Mare este rezultatul unul calcul străvechi ce îmbină tradiția creștină cu ritmul calendarului lunar evreiesc.
Concret, Luna Plină și Săptămâna Mare în același cadru semnifică o legătură profundă între cer și credință, între cosmos și sărbătoare. Și se pare că originea acestei reguli e una destul de veche.
Potrivit dogmelor bisericești, aceasta datează de la Conciliul de la Niceea din anul 325. Acela a fost momentul în care Biserica a stabilit ca Paștele să fie sărbătorit în duminica care urmează primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Foarte important de precizat este faptul că echinocțiul de primăvară este stabilit la data de 21 martie. Și practic prin această regulă se urmărește să fie menținută legătura cu Paștele evreiesc, sărbătorit conform calendarului ebraic.
Astfel, Luna Plină în Săptămâna Mare nu e întâmplătoare. Aceasta devine un reper esențial în stabilirea datei Paștelui, ceea ce explică prezența sa constantă în timpul Săptămânii Mari.
În acest an, Săptămâna Mare a început în data de 13 aprilie, odată cu Duminica Floriilor, iar în noaptea de sâmbătă 12 spre duminică 13 aprilie 2025, a fost vizibilă pe cer o lună plină specială. Aceasta a fost cunoscută sub numele de „luna roz”.
Nu trebuie trecut cu vederea faptul că din punct de vedere religios, anul 2025 este unul ceva mai special. Mai exact, spre deosebire de anii de până acum, anul acesta, atât creștinii ortodocși, cât și cei catolici sărbătoresc Paștele în aceeași zi.
