„Acum, c\u00e2nd v\u0103d ni\u015fte sc\u0103ri care au doar c\u00e2teva trepte, \u015ftiu c\u0103 pot s\u0103 le urc de unul singur”, a declarat Wolfgang Jager, unul dintre cei doi pacien\u0163i care au participat la un prim studiu clinic, \u00eentr-o \u00eenregistrare video ce a fost difuzat\u0103 luni.<\/p>\n
„Este agreabil s\u0103 nu mai fiu nevoit s\u0103 depind tot timpul de ceilal\u0163i”, a subliniat acest elve\u0163ian de 54 de ani, pentru care urcarea \u015fi cobor\u00e2rea c\u00e2torva trepte \u00een timpul vacan\u0163elor „nu i-au pus nicio problem\u0103” odat\u0103 ce dispozitivul a fost pornit.Medicii i-au plasat c\u00e2\u0163iva electrozi \u00eentr-o regiune specific\u0103 din creier \u015fi ace\u015ftia sunt conecta\u0163i la un dispozitiv implantat la nivelul pieptului. Atunci c\u00e2nd sunt pornite, dispozitivele trimit impulsuri electrice spre creier.Tehnica, experimental\u0103, este dedicat\u0103 persoanelor care sufer\u0103 de leziuni incomplete ale m\u0103duvei spin\u0103rii – c\u00e2nd leg\u0103tura dintre creier \u015fi m\u0103duva spin\u0103rii nu a fost sec\u0163ionat\u0103 complet – \u015fi care sunt capabile s\u0103 efectueze mi\u015fc\u0103ri par\u0163iale, scrie Agerpres.Echipa elve\u0163ian\u0103 care a coordonat studiul, publicat \u00een revista Nature Medecine<\/a>, s-a remarcat prin reu\u015fite recente care utilizeaz\u0103 implanturi \u00een creier sau \u00een m\u0103duva spin\u0103rii pentru a le permite pacien\u0163ilor paralitici s\u0103 mearg\u0103 din nou.De aceast\u0103 dat\u0103, cercet\u0103torii au dorit s\u0103 determine regiunea din creier care este cel mai mult implicat\u0103 \u00een vindecarea persoanelor cu leziuni ale m\u0103duvei spin\u0103rii.Folosind tehnici de imagistic\u0103 3D pentru a cartografia activitatea cerebral\u0103 a \u015foarecilor cu astfel de leziuni, ei au creat un fel de „atlas al creierului”. Regiunea c\u0103utat\u0103 s-a dovedit a fi situat\u0103 \u00een hipotalamusul lateral, cunoscut pentru faptul c\u0103 reglementeaz\u0103 trezirea, alimenta\u0163ia \u015fi motiva\u0163ia.Un grup de neuroni din acea zon\u0103 „par s\u0103 fie implica\u0163i \u00een recuperarea mersului dup\u0103 o leziune a m\u0103duvei spin\u0103rii”, a declarat Gregoire Courtine, profesor de neurologie la Ecole Polytechnique Federale din Lausanne (Elve\u0163ia).Cercet\u0103torii au c\u0103utat apoi s\u0103 amplifice semnalul hipotalamusului lateral prin stimulare cerebral\u0103 profund\u0103, o tehnic\u0103 utilizat\u0103 frecvent \u00een cazul maladiei Parkinson.<\/p>\n