\u00cen perioada roman\u0103 a Antichit\u0103\u021bii, zeul Jupiter era printre cele mai venerat divinit\u0103\u021bi de c\u0103tre locuitorii imperiului, \u00een special atunci c\u00e2nd ace\u0219tia sperau s\u0103 scape de efectele vremii extreme.<\/p>\n
De\u0219i filosofi precum Aristotel, arhitec\u021bi precum Vitruvius \u0219i al\u021bi intelectuali ai Antichit\u0103\u021bii aveau capacitatea de a explica procesele prin care se formau ploile \u0219i furtunile, oamenii continuau s\u0103 le perceap\u0103 ca fiind daruri sau pedepse divine, \u00een func\u021bie de avantajele sau dezavantajele pe care acestea le aduceau.<\/p>\n
\u201ePloile toren\u0163iale, inunda\u0163iile, secetele \u015fi soarele arz\u0103tor au \u00eempov\u0103rat locuitorii Imperiului Roman. Iar vechii contemporani erau preocupa\u0163i \u015fi ei de cauze \u015fi c\u0103utau solu\u0163ii. \u00cen ciuda cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice, ploaia \u00een sine a fost considerat\u0103 un fenomen trimis de zei, cum ar fi zeul vremii Zeus-Jupiter\u201d, ar\u0103ta arheologul Nadin Burkhardt, \u00eentr-un articol de \u0219tiin\u021b\u0103 publicat de Universitatea Catolic\u0103 din Eichst\u00e4tt-Ingolstadt (KU) – Germania.<\/p>\n
Ce nume inedite aveau dacii. Unul a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u0219i este foarte popular \u00een r\u00e2ndul femeilor<\/a><\/p>\n Jupiter era venerat \u00een \u00eentreaga vastitate a imperiului, inclusiv \u00een Dacia, teritoriu care a devenit provincie roman\u0103 \u00een urma conflictelor de la \u00eenceputul secolului al doilea. \u00cen capitala sa, colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, arheologii au descoperit r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unei statui a zeului Jupiter, a\u0219ezat\u0103 pe tron \u00een templul s\u0103u, statuie care, conform estim\u0103rilor din Antichitate, avea o \u00een\u0103l\u021bime de patru metri.<\/p>\n \u201eAu existat \u0219i procesiuni de implor\u0103ri pentru ploaie, \u00een care matroane, femei cet\u0103\u021bene, descul\u021be \u0219i cu p\u0103rul despletit, mergeau la Templul lui Jupiter din Capitoliu \u00eempreun\u0103 cu oficiali f\u0103r\u0103 simbolurile lor de statut. Astfel de ritualuri reprezint\u0103 o procesare mental\u0103 a experien\u021bei dezastrului \u00een colectiv, care este mai u\u0219or de suportat \u00eempreun\u0103 \u0219i activ\u201d,\u00a0ar\u0103ta arheologul Nadin Burkhardt.<\/p>\n Grecii \u0219i romanii nu s-au bazat doar pe rug\u0103ciune, sacrificiu \u0219i magie, fiind par\u021bial con\u0219tien\u021bi de cauzele antropice ale unor dezastre produse de vreme, cum ar fi defri\u0219\u0103rile pe scar\u0103 larg\u0103, mineritul \u00een ad\u00e2ncime \u0219i construirea excesiv\u0103 a barajelor pentru regularizarea r\u00e2urilor, subliniaz\u0103 arheologul.<\/p>\n La nord de Dun\u0103re, triburile dacice din antichitate aveau un ritual cu totul special pentru a \u00eent\u00e2mpina furtunile. Gebeleizis sau Nebelizis, recunoscut de anumite surse istorice ca fiind zeul suprem al ge\u021bilor, era adorat \u00een perioadele de ploaie.<\/p>\n \u201eIat\u0103 \u00een ce chip se socot nemuritori: credin\u0163a lor este c\u0103 ei nu mor, ci c\u0103 cel care piere se duce la Zalmoxis, divinitatea lor, pe care unii \u00eel cred acela\u015fi cu Gebeleizis. C\u00e2nd tun\u0103 \u015fi fulger\u0103, ge\u0163ii trag cu s\u0103ge\u0163ile \u00eenspre cer \u015fi amenin\u0163\u0103 zeul, deoarece cred c\u0103 acolo sus nu este alt zeu dec\u00e2t al lor\u201d,\u00a0ar\u0103ta istoricul antic Herodot.<\/p>\n Potrivit filosofului Mircea Eliade, ritualurile practicate de ge\u0163i aveau rolul de a amenin\u0163a puterile demonice manifestate \u00een nori \u015fi de a-l ajuta pe zeul fulgerelor \u0219i al furtunilor.<\/p>\n