Costas Simitis a fost unul dintre membrii fondatori ai PASOK \u0219i a ocupat func\u021bia de ministru al Agriculturii \u00een primul guvern condus de Andreas Papandreou, rol pe care l-a exercitat p\u00e2n\u0103 \u00een 1985. \u00cen acela\u0219i an, a fost numit ministru al Economiei na\u021bionale, \u00een contextul \u00een care risipa financiar\u0103 a PASOK impunea necesitatea unui nou program de stabilitate economic\u0103, ceea ce a influen\u021bat profund reputa\u021bia sa ulterioar\u0103.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce partidul a \u00eenceput s\u0103 piard\u0103 popularitate, Andreas Papandreou s-a distan\u021bat de politicile lui Simitis, ceea ce a dus la demisia acestuia. \u00cen perioada 1989-1990, Simitis a acumulat experien\u021b\u0103 suplimentar\u0103 ca ministru al educa\u021biei \u00een guvernul Zolotas, care includea reprezentan\u021bi din toate partidele, \u0219i ulterior a ocupat func\u021bia de ministru al industriei, energiei, tehnologiei \u0219i comer\u021bului \u00eentre 1993 \u0219i 1995.<\/p>\n\n
\u00cen 1996, Costas Simitis a preluat conducerea PASOK, \u00een urma deterior\u0103rii st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a lui Andreas Papandreou. Totu\u0219i, aceast\u0103 tranzi\u021bie a fost contestat\u0103 de sus\u021bin\u0103torii fostului prim-ministru, care \u00eencercau s\u0103 \u00eempiedice schimbarea. Simitis nu beneficia de carisma predecesorului s\u0103u, iar sprijinul limitat al unui partid divizat a restric\u021bionat multe dintre ac\u021biunile sale guvernamentale. Cu toate acestea, p\u00e2n\u0103 la finalul mandatului s\u0103u \u00een 2004, Simitis a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 anumi\u021bi pa\u0219i semnificativi \u00een domeniul reformelor sociale \u0219i economice.<\/p>\n
Economia Greciei, care suferise timp de dou\u0103 decenii de retoric\u0103 optimist\u0103 din partea predecesorilor s\u0103i \u0219i de stagnare financiar\u0103, a fost stabilizat\u0103, infla\u021bia sc\u0103z\u00e2nd de la o medie anual\u0103 de 15% la 3%, iar deficitele bugetare de la peste 10% la 3%. De asemenea, economia a avut o cre\u0219tere medie anual\u0103 de 4,1% din PIB. Sub conducerea lui Simitis, Grecia a devenit una dintre economiile cu cea mai rapid\u0103 expansiune din Europa.<\/p>\n
Performan\u021ba economiei grece\u0219ti sub conducerea lui Simitis a pecetluit trecerea\u00a0 Greciei la moneda euro \u0219i \u00eencheierea c\u0103l\u0103toriei de aliniere a Greciei la Occident, care a \u00eenceput cu Eleftherios Venizelos \u0219i a continuat cu Constantin Karamanlis. Simitis a reu\u0219it, de asemenea, aderarea Ciprului la UE, o prioritate diplomatic\u0103 pentru Grecia.<\/p>\n
Finalizarea cu succes a Jocurilor Olimpice de var\u0103 de la Atena din 2004 a consolidat, de asemenea, imaginea pozitiv\u0103 a Greciei ca stat modern capabil s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 sarcini sofisticate. \u00cen plus, au fost finalizate o serie de proiecte de infrastructur\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, precum noul aeroport Eleftherios Venizelos, \u0219oseaua de centur\u0103 a Atenei, metroul din Atena \u0219i podul Rio-Antirrio. De asemenea, au fost introduse noi institu\u021bii, precum Ombudsmanul grec \u0219i o serie de organisme de reglementare pentru a supraveghea liberalizarea pie\u021bei.<\/p>\n
Dup\u0103 izbucnirea crizei datoriilor \u00een Grecia \u00een 2009, mo\u0219tenirea lui Simitis va fi reinterpretat\u0103 de critici ca fiind insuficient\u0103 sau \u00een\u0219el\u0103toare. Cu toate acestea, sub conducerea lui Simitis, institu\u021biile guvernamentale s-au dezvoltat \u0219i \u0219i-au consolidat capacitatea de reform\u0103, p\u0103r\u00e2nd mai \u201emoderne\u201d \u0219i mai \u201eeuropene\u201d.<\/p>\n