Cr\u0103ciunul pentru cre\u0219tinii ortodoc\u0219i de rit vechi este s\u0103rb\u0103torit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile fa\u021b\u0103 de calendarul oficial. Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.<\/p>\n
Cr\u0103ciunul pe stil vechi este o s\u0103rb\u0103toare la fel de important\u0103 pentru cei care au ales s\u0103 cinsteasc\u0103 Na\u0219terea Domnului dup\u0103 un alt calendar.<\/p>\n
\u00cenainte de Hristos existau dou\u0103 sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor,- de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. \u00cens\u0103, r\u0103m\u00e2nea anual o diferen\u021b\u0103 de zece zile \u00eentre aceste dou\u0103 sisteme, \u0219i chiar \u00eentre fiecare dintre ele \u0219i calendarul solar.<\/p>\n
Dup\u0103 aceast\u0103 constatare, s-a sim\u021bit nevoia de \u00eendreptare a lor \u0219i a punerii lor \u00een acord cu calendarul ceresc. Astfel, \u00eemparatul roman Iuliu Cezar, \u00een anul 46 i.Hr., adopt\u0103 sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit \u201ecalendarul iulian\u201d.<\/p>\n
Acest calendar a\u00a0fost folosit de\u00a0\u00eentreaga cre\u0219tin\u0103tate, timp de 15 secole. \u0218i tot de calendarul iulian s-au servit \u0219i \u0218fin\u021bii P\u0103rin\u021bi la\u00a0Sinodul I Ecumenic de la Niceea\u00a0(325), la calcularea datei Pa\u0219tilor.<\/p>\n
Deoarece \u00eentre calculul calendarului iulian de 365 de zile \u0219i 6 ore \u0219i cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute \u0219i 46 secunde rezult\u0103 anual o diferenta de 11 minute \u0219i 14 secunde, s-a ajuns dup\u0103 330 de ani la o diferen\u021b\u0103 de trei zile (cu c\u00e2t a r\u0103mas \u00een urma calendarul iulian).<\/p>\n
Astfel c\u0103, \u00een vremea Sinodului I Ecumenic, echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 se afla la 21 martie \u00een loc de 24 martie, c\u00e2t a fost \u00een anul 46 \u00ee.Hr., c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Iuliu Cezar a \u00eendreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare \u00een calcularea datei Pa\u0219tilor, ziua de 21 martie, c\u00e2nd a fost atunci echinoc\u021biul de primavar\u0103.\u00a0<\/p>\n
Speciali\u0219tii astronomi au constatat c\u0103, \u0219i dup\u0103 aceea, din 123 \u00een 123 de ani echinoc\u021biul de primavar\u0103 retrogradeaz\u0103 cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii vremii \u2013 \u00een R\u0103s\u0103rit ca \u0219i \u00een Apus \u2013 au sesizat faptul \u0219i au propus conduc\u0103torilor Bisericii \u00eendreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.<\/p>\n
La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprim\u00e2nd zece zile din calendar, astfel \u00eenc\u00e2t data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit \u201egregorian\u201d sau \u201estilul nou\u201d.<\/p>\n
Congresul de la Constantinopol 1923<\/p>\n
Cu toate c\u0103 \u00een anul 1923, la un congres \u021binut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u021be la calendarul iulian \u0219i s\u0103 adopte calendarul gregorian, data Pa\u0219tilor se calculeaz\u0103 \u00eenc\u0103 pe baza calendarului iulian, \u00een care echinoctiul de primav\u0103r\u0103 are loc cu 13 zile mai t\u00e2rziu. De aici neconcordan\u0163a cu data Pa\u0219telui din Biserica Catolic\u0103.<\/p>\n
\u00cen anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment \u00een care Biserica Ortodox\u0103 s-a separat \u00een dou\u0103, cea pe Stil Vechi \u0219i cea pe Stil Nou.<\/p>\n
De ce este diferit fa\u021b\u0103 de Cr\u0103ciunul pe care \u00eel s\u0103rb\u0103tore\u0219te Biserica Ortodox\u0103<\/p>\n
\u00centre timp, s-a constatat de c\u0103tre astronomi c\u0103 \u0219i \u00eentre calendarul gregorian din 1582 \u0219i cel astronomic exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 anual\u0103, diferen\u021b\u0103 care, la 3500 de ani, ar face ca \u0219i calendarul gregorian s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu o zis \u0219i o noapte.<\/p>\n
Calendarul ortodox, \u00eendreptat \u00een 1924, va \u0163ine seama \u0219i de aceast\u0103 diferen\u021b\u0103.<\/p>\n
Au r\u0103mas, \u00eens\u0103, c\u00e2teva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian ne\u00eendreptat, ca: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rus\u0103 \u0219i Biserica S\u00e2rb\u0103, precum \u0219i M\u0103n\u0103stirile din Sf. Munte Athos, cu excep\u021bia Vatopedului, care se numesc \u201epe stil vechi\u201d, pentru c\u0103 pr\u0103znuiesc Pa\u0219tile \u0219i toate s\u0103rb\u0103torile dup\u0103 vechiul calendar, adic\u0103 dup\u0103 \u201estilul vechi\u201d.<\/p>\n
Cine s\u0103rb\u0103tore\u0219te Cr\u0103ciunul pe rit vechi<\/p>\n
\u0218i \u00een prezent exist\u0103 biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian ne\u00eendreptat. Printre acestea se num\u0103r\u0103: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rus\u0103, Biserica S\u00e2rb\u0103 \u0219i M\u0103n\u0103stirile din Sf. Munte Athos, cu excep\u021bia Vatopedului.<\/p>\n
\u00cen \u021bara noastr\u0103 peste 1 milion de adep\u021bi ai Bisericii Cre\u0219tin Ortodoxe s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul pe stil vechi, cu prec\u0103dere ru\u0219i lipoveni, ucraineni, moldoveni \u0219i s\u00e2rbi.<\/p>\n
Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri de Cr\u0103ciunul pe rit vechi<\/p>\n
Pe 7 ianuarie 2022, atunci c\u00e2nd este s\u0103rb\u0103torit Cr\u0103ciunul pe stil vechi 2022, oamenii obi\u0219nuiesc s\u0103 respecte mare parte din tradi\u021biile pe care le respect\u0103 \u0219i rom\u00e2nii care serbeaz\u0103 Na\u0219terea Domnului pe 25 decembrie.<\/p>\n
Potrivit tradi\u021biei, \u00een noaptea de Ajun, copiii \u0219i adolescen\u021bii se \u00eembrac\u0103 \u00een costume populare tradi\u021bionale \u0219i merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Na\u0219terii Pruncului Sf\u00e2nt.<\/p>\n
Dup\u0103 colindat, fiecare familie se a\u0219az\u0103 la mas\u0103 \u0219i se ia \u201cCina Sf\u00e2nta\u201d, dup\u0103 r\u0103s\u0103ritul primei stele pe cer, semnifica\u021bie a astrului ce i-a c\u0103l\u0103uzit pe magi c\u0103tre locul Na\u0219terii M\u00e2ntuitorului.<\/p>\n
Astfel, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul credincio\u0219ii ortodoc\u0219i de rit vechi \u2013 ru\u0219ii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii \u0219i s\u00e2rbii din Banat.<\/p>\n
Dup\u0103 ce colind\u0103torii se \u00eentorc la casele lor, familiile tradi\u021bionale se reunesc la o mas\u0103 de post, denumit\u0103 \u201eCina Sf\u00e2nt\u0103\u201d, dup\u0103 r\u0103s\u0103ritul primei stele pe cer, semnifica\u021bie a astrului ce i-a c\u0103l\u0103uzit pe magi c\u0103tre locul Na\u0219terii M\u00e2ntuitorului.<\/p>\n
Pe masa din\u00a0Ajunul Cr\u0103ciunului, ortodoc\u0219ii de stil vechi pun acelea\u0219i bun\u0103t\u0103\u021bi de post specifice S\u0103rb\u0103torilor. Moldovenii, ardelenii sau minorit\u0103\u021bile de ru\u0219i lipoveni, bulgari, ucraineni sau s\u00e2rbi preg\u0103tesc c\u00e2te 12 feluri de m\u00e2ncare, \u00een numele apostolilor. Compotul de prune afumate, gr\u00e2ul fiert cu nuc\u0103 sau sarmalele de post cu hribi sunt m\u00e2nc\u0103rurile care anun\u021b\u0103, \u00een noaptea Na\u0219terii Domnului, o mare S\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n
\u00cen ziua de Cr\u0103ciun, fiecare cre\u0219tin ortodox de rit vechi merge la biseric\u0103, la Liturghie, apoi, la pr\u00e2nz familiile se reunesc la masa tradi\u021bional\u0103, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pe\u0219te, ciorbe \u0219i bor\u0219uri, zacusc\u0103, totul stropit din abunden\u021b\u0103 cu vin rubiniu \u0219i votc\u0103.<\/p>\n
Gospodinele basarabence preg\u0103tesc colaci mici \u015fi \u201eajunel\u201d<\/p>\n
Ru\u0219ii lipoveni pun pe masa de Cr\u0103ciun preparate ca haladet (piftie cu re\u0163et\u0103 special\u0103), lapsa (t\u0103ie\u0163ei fier\u0163i \u00een sup\u0103 de pui), vareniki (col\u0163una\u015fi cu br\u00e2nz\u0103).<\/p>\n
Gospodinele basarabence preg\u0103tesc colaci mici \u015fi \u201eajunel\u201d, pe care le leag\u0103 cu o a\u0163\u0103, al\u0103turi de c\u00e2teva flori de busuioc, apoi le aga\u0163\u0103 de icoana \u015fi le p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se\u00a0s\u0103rb\u0103tore\u015fte Sf\u00e2ntul Gheorghe. Dup\u0103 aceea, le scot \u015fi le dau animalelor s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, pentru a p\u0103zi casa de spiritele rele \u015fi ghinion.<\/p>\n
\u00cen noaptea de 24 spre 25 decembrie, la miezul nop\u0163ii, s\u00e2rbii obi\u015fnuiesc s\u0103 \u201eaprind\u0103 banjak-ul\u201d, adic\u0103 s\u0103 dea foc unei crengi de stejar. Conform traditiei, acest lucru le va aduce fericire \u015fi noroc \u00eentreg anul.<\/p>\n
La masa de Craciun, obiceiul este s\u0103 pun\u0103 sub fa\u0163a de mas\u0103 bani \u015fi f\u00e2n, pentru a atrage bun\u0103starea casei. Acestea sunt scoase de sub fa\u0163a de masa abia de\u00a0Boboteaz\u0103, pe 19 ianuarie.<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia tr\u0103iesc peste un milion de adep\u021bi ai Bisericii Cre\u0219tin-Ortodoxe de Stil Vechi, \u00eendeosebi ru\u0219i lipoveni \u0219i s\u00e2rbi.<\/p>\n