Fenomenul a fost observat<\/a> pentru prima dat\u0103 \u00een 1911 de c\u0103tre exploratori, care au remarcat o roc\u0103 impregnat\u0103 cu ap\u0103 ro\u0219ie. La vremea respectiv\u0103, s-a presupus c\u0103 algele ro\u0219ii erau responsabile pentru aspectul neobi\u0219nuit, \u00eens\u0103 cercet\u0103rile ulterioare au infirmat aceast\u0103 ipotez\u0103.<\/p>\nDe fapt, culoarea ro\u0219ie provine dintr-o scurgere lent\u0103 de ap\u0103 s\u0103rat\u0103, bogat\u0103 \u00een fier, care se oxideaz\u0103 la contactul cu aerul, rezult\u00e2nd o nuan\u021b\u0103 similar\u0103 ruginei.<\/p>\n
Originea fenomenului: o poveste veche de peste un milion de ani<\/p>\n
Cascada \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-un ghe\u021bar de peste 1,5 milioane de ani, situat \u00een Mun\u021bii Transantarctici. \u00cen urm\u0103 cu aproximativ un milion de ani, ghe\u021barul Taylor a prins sub el un lac s\u0103rat, acoperit ulterior de straturi groase de ghea\u021b\u0103 \u0219i z\u0103pad\u0103.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce apa din lac a devenit din ce \u00een ce mai concentrat\u0103 \u00een sare, aceasta a dob\u00e2ndit propriet\u0103\u021bi care o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00eenghe\u021be, chiar \u0219i la temperaturi extrem de sc\u0103zute. Astfel, saramura continu\u0103 s\u0103 se scurg\u0103 prin ghe\u021bar \u0219i s\u0103 alimenteze Cascada de S\u00e2nge, \u00een ciuda frigului extrem.<\/p>\n
Tehnologia care a dezv\u0103luit secretele ghe\u021barului<\/p>\n
Pentru a \u00een\u021belege cum circul\u0103 aceast\u0103 ap\u0103 s\u0103rat\u0103 prin ghe\u021bar, cercet\u0103torii de la Universitatea Fairbanks din Alaska au utilizat o tehnic\u0103 radar avansat\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de radio-eco sounding (RES). Aceasta le-a permis s\u0103 creeze o hart\u0103 detaliat\u0103 a re\u021belei de cr\u0103p\u0103turi din ghe\u021bar, prin care saramura se deplaseaz\u0103 sub presiune.<\/p>\n
Jessica Badgeley, cercet\u0103toare la Colorado College, explic\u0103: \u201eS\u0103rurile din saramur\u0103 au amplificat contrastul cu ghea\u021ba proasp\u0103t\u0103, permi\u021b\u00e2nd identificarea clar\u0103 a canalelor subterane.\u201d Studiul a ar\u0103tat c\u0103 apa parcurge aproximativ 300 de metri prin ghe\u021bar \u00eenainte de a ajunge la suprafa\u021b\u0103, aliment\u00e2nd cascada.<\/p>\n\n
\u00a0Imagini cu celebra Cascad\u0103 Ro\u0219ie \/ Sursa foto – Presa str\u0103in\u0103<\/p>\n
Un ecosistem unic, izolat de restul lumii<\/p>\n
Cascada nu este doar un fenomen vizual impresionant, ci \u0219i o fereastr\u0103 c\u0103tre un ecosistem unic. Saramura g\u0103zduie\u0219te bacterii extrem de rezistente, care tr\u0103iesc izolate de milenii, \u00een lipsa luminii \u0219i a oxigenului. Aceste microorganisme supravie\u021buiesc hr\u0103nindu-se cu sulfat, pe care \u00eel transform\u0103 \u00een sulfit. \u00cen acest proces, reac\u021biile chimice cu fierul din ap\u0103 contribuie la regenerarea sulfatului, men\u021bin\u00e2nd echilibrul ecosistemului.<\/p>\n
De asemenea, procesul de \u00eenghe\u021b al apei elibereaz\u0103 c\u0103ldur\u0103<\/a>, care \u00eenc\u0103lze\u0219te ghea\u021ba din jur, facilit\u00e2nd astfel fluxul constant al saramurii.<\/p>\nCascada de S\u00e2nge din Antarctica ofer\u0103 cercet\u0103torilor o oportunitate rar\u0103 de a studia procese geologice \u0219i biologice complexe, dar \u0219i de a \u00een\u021belege mai bine cum via\u021ba poate supravie\u021bui \u00een condi\u021bii extreme.\u00a0<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cum a fost descoperit\u0103 Cascada de S\u00e2nge Fenomenul a fost observat pentru prima dat\u0103 \u00een…<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":21995,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-21994","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lifestyle"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21994"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21994\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}