{"id":24114,"date":"2025-01-14T17:45:07","date_gmt":"2025-01-14T17:45:07","guid":{"rendered":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/2025\/01\/14\/de-ce-oamenii-nu-sufereau-de-dementa-in-trecut-asa-de-mult-ca-in-zilele-noastre-factorii-moderni-care-favorizeaza-aparitia-bolii-analizati-de-cercetatori\/"},"modified":"2025-01-14T17:45:07","modified_gmt":"2025-01-14T17:45:07","slug":"de-ce-oamenii-nu-sufereau-de-dementa-in-trecut-asa-de-mult-ca-in-zilele-noastre-factorii-moderni-care-favorizeaza-aparitia-bolii-analizati-de-cercetatori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/2025\/01\/14\/de-ce-oamenii-nu-sufereau-de-dementa-in-trecut-asa-de-mult-ca-in-zilele-noastre-factorii-moderni-care-favorizeaza-aparitia-bolii-analizati-de-cercetatori\/","title":{"rendered":"De ce oamenii nu sufereau de demen\u021b\u0103 \u00een trecut a\u0219a de mult ca \u00een zilele noastre? Factorii moderni care favorizeaz\u0103 apari\u021bia bolii, analiza\u021bi de cercet\u0103tori"},"content":{"rendered":"<p>Exist\u0103 foarte pu\u021bine referin\u021be la pierderea sever\u0103 a memoriei \u00een literatura medical\u0103 din Grecia Antic\u0103 \u0219i Roma Antic\u0103, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 o astfel de afec\u021biune era rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een acele timpuri, poate chiar inexistent\u0103. Un studiu recent asupra demen\u021bei a examinat lucr\u0103rile din urm\u0103 cu 2.000-2.500 de ani, \u00een perioada filosofului grec Aristotel, a lui Galenus (considerat primul mare medic al Antichit\u0103\u021bii) \u0219i a filozofului roman Cicero.<\/p>\n<p>Grecii antici au recunoscut c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, pot ap\u0103rea dificult\u0103\u021bi legate de memorie, pe care ast\u0103zi le-am eticheta drept \u201edificult\u0103\u021bi cognitive u\u0219oare\u201d. Totu\u0219i, nu exist\u0103 dovezi solide care s\u0103 ateste existen\u021ba unei pierderi semnificative de memorie, a incapacit\u0103\u021bii de a vorbi sau de a judeca, asociate cu Alzheimer sau alte forme de demen\u021b\u0103, a\u0219a cum se confrunt\u0103 milioane de oameni \u00een prezent.<\/p>\n<p>Drept urmare, profesorul gerontolog Caleb Finch, de la Universitatea California de Sud, sus\u021bine c\u0103 demen\u021ba este o boal\u0103 modern\u0103, conform concluziei trase \u00een urma analizei f\u0103cute. Cercet\u0103torul a luat \u00een calcul scrierile lui Hipocrate \u0219i a discipolilor s\u0103i \u0219i, dup\u0103 ce le-a studiat temeinic, a ajuns la concluzia c\u0103 oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103 sufereau, la acea vreme, de surzenie, ame\u021beli \u0219i tulbur\u0103ri digestive, nicidecum de pierderea memoriei.<\/p>\n<p><a title=\"Ce boli poate mosteni o femeie de la mama ei? Simptomele care trebuie sa te trimita de urgenta la medic\" href=\"https:\/\/www.realitatea.net\/stiri\/actual\/ce-boli-poate-mosteni-o-femeie-de-la-mama-ei-simptomele-care-trebuie-sa-te-trimita-de-urgenta-la-medic_67601a103a74a5343f7ddc57\">Ce boli poate mo\u0219teni o femeie de la mama ei? Simptomele care trebuie s\u0103 te trimit\u0103 de urgen\u021b\u0103 la medic<\/a>\u00a0<\/p>\n<p>C\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, totu\u0219i, a \u00eenceput s\u0103 se men\u021bioneze despre acest subiect \u00een Roma Antic\u0103. Galenus a constatat c\u0103 unii v\u00e2rstnici de 80 de ani \u00eencepeau s\u0103 aib\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een a \u00eenv\u0103\u021ba lucruri noi. Se pare c\u0103 senatorul \u0219i faimosul orator Valerius Messalla Corvinus \u0219i-a uitat, la un moment dat, propriul nume. Iar Cicero a observat c\u0103 \u201eprosteala b\u0103tr\u00e2nilor\u2026 este caracteristic\u0103 seniorilor iresponsabili, dar nu tuturor celor \u00een v\u00e2rst\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Profesorul Finch sus\u021bine c\u0103 Alzheimerul e o boal\u0103 a zilelor noastre, iar aceast\u0103 concluzie \u0219i-a publicat-o \u00een \u201eJurnalul bolii Alzheimer\u201d. \u201eGrecii antici au extrem de pu\u021bine men\u021bion\u0103ri a unor dificult\u0103\u021bi cognitive slabe. Iar, \u00een ceea ce \u00eei prive\u0219te pe romanii antici, ace\u0219tia au doar patru preciz\u0103ri despre cazuri rare de demen\u021b\u0103. \u0218i nu putem \u0219ti dac\u0103 se revereau la Alzheimer sau nu\u201d, a conchis acesta.<\/p>\n<p>Romanii \u0219i grecii aveau o durat\u0103 medie de via\u021b\u0103 de 30-35 de ani, concluzie tras\u0103 dup\u0103 studierea mormintelor din acea perioad\u0103. \u0218i demen\u021ba apare dup\u0103 60 de ani \u0219i nici m\u0103car nu e \u201eobligatorie\u201d la acea v\u00e2rst\u0103. Totu\u0219i, s-au \u00eenregistrat cazuri de oameni care \u00ee\u0219i serbau a 40-a aniversare sau chiar a 100-a zi de na\u0219tere.<\/p>\n<p>Profesorul Finch e de p\u0103rere c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenregistreze cazuri de declin cognitiv la romani abia dup\u0103 ce ora\u0219ele lor au devenit mai mari \u0219i mai populate \u0219i poluarea a crescut.<\/p>\n<p>Prof. Finch subliniaz\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile radicale din stilul de via\u021b\u0103 al societ\u0103\u021bii moderne contribuie la cre\u0219terea inciden\u021bei bolii Alzheimer. Activit\u0103\u021bile cotidiene, care \u00een trecut implicau mi\u0219care fizic\u0103 \u0219i interac\u021biuni sociale directe, au fost \u00eenlocuite de sedentarism \u0219i de o comunicare din ce \u00een ce mai virtual\u0103. Aceast\u0103 transformare a dus la o sc\u0103dere a stimul\u0103rii cognitive \u0219i sociale, esen\u021biale pentru men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului.<\/p>\n<p><a title='Un obicei pe care il ignoram poate fi extrem de daunator. Mihael Bilic: ,,Duce rapid la tulburari neurologice grave si chiar la moarte\"' href=\"https:\/\/www.realitatea.net\/stiri\/actual\/un-obicei-pe-care-il-ignoram-poate-fi-extrem-de-daunator-mihael-bilic-duce-rapid-la-tulburari-neurologice-grave-si-chiar-la-moarte_674cd3fbe75dba54e8680744\">Un obicei pe care \u00eel ignor\u0103m poate fi extrem de d\u0103un\u0103tor. Mihael Bilic: \u201eDuce rapid la tulbur\u0103ri neurologice grave \u0219i chiar la moarte\u201d<\/a><\/p>\n<p>Un alt aspect pe care Finch \u00eel eviden\u021biaz\u0103 este dieta contemporan\u0103, care este adesea s\u0103rac\u0103 \u00een nutrien\u021bii necesari pentru sus\u021binerea func\u021biei cerebrale. Consumul crescut de alimente procesate, bogate \u00een zaharuri \u0219i gr\u0103simi saturate, a fost asociat cu inflama\u021bii sistemice care pot contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer. \u00cen contrast, dietele mediteraneene, bogate \u00een fructe, legume, pe\u0219te \u0219i gr\u0103simi s\u0103n\u0103toase, au ar\u0103tat rezultate promi\u021b\u0103toare \u00een prevenirea declinului cognitiv.<\/p>\n<p>Via\u021ba modern\u0103 este adesea caracterizat\u0103 de un nivel ridicat de stres, care poate afecta negativ s\u0103n\u0103tatea creierului. Finch atrage aten\u021bia asupra impactului stresului cronic asupra sistemului nervos, care poate accelera procesele de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire cerebral\u0103 \u0219i favoriza apari\u021bia bolilor neurodegenerative. Practicile de gestionare a stresului, cum ar fi medita\u021bia \u0219i exerci\u021biile fizice regulate, pot fi esen\u021biale pentru protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cognitive.<\/p>\n<p>\u00centr-o lume din ce \u00een ce mai digitalizat\u0103, interac\u021biunile sociale au suferit o transformare radical\u0103. Finch observ\u0103 c\u0103 dependen\u021ba de tehnologie poate duce la o izolare social\u0103, care este un factor de risc cunoscut pentru declinul cognitiv. Men\u021binerea rela\u021biilor interumane \u0219i a unei vie\u021bi sociale active este crucial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea mental\u0103, iar tehnologizarea excesiv\u0103 poate limita aceste oportunit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p><a title=\"Primele semne de Alzheimer se vad atunci cand urci scarile. La ce trebuie sa fii atent - semnalul de alarma al doctorilor\" href=\"https:\/\/www.realitatea.net\/stiri\/actual\/primele-semne-de-alzheimer-se-vad-atunci-cand-urci-scarile-la-ce-trebuie-sa-fii-atent-semnalul-de-alarma-al-doctorilor_674dc79c00027630e36ca270\">Primele semne de Alzheimer se v\u0103d atunci c\u00e2nd urci sc\u0103rile. La ce trebuie s\u0103 fii atent &#8211; semnalul de alarm\u0103 al doctorilor<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Exist\u0103 foarte pu\u021bine referin\u021be la pierderea sever\u0103 a memoriei \u00een literatura medical\u0103 din Grecia Antic\u0103&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":24103,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-24114","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actual"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24114","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24114"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24114\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24103"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24114"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24114"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24114"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}