O descoperire remarcabil\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 de cercet\u0103torii de la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d (UBB) din Cluj-Napoca. \u00cen Carpa\u021bii Orientali a fost g\u0103sit\u0103 una dintre cele mai vechi fiin\u021be vii de pe Terra. Este vorba despre o plant\u0103 care are o vechime de peste 60.000 de ani \u0219i care, \u00een ciuda, schimb\u0103rilor climatice, cre\u0219te \u00een acela\u0219i loc.<\/p>\n
Tehnici avansate de analiz\u0103 genetic\u0103<\/p>\n
La studii a participat o \u00eentreag\u0103 echip\u0103 de exper\u021bi interna\u021bionali, potrivit Agerpres. \u00a0<\/p>\n
\u201eO echip\u0103 interna\u0163ional\u0103 de cercet\u0103tori a f\u0103cut o descoperire uimitoare \u00een Carpa\u0163ii Orientali din Rom\u00e2nia: Andryala laevitomentosa, o specie endemic\u0103, extrem de rar\u0103, ar putea fi cel mai vechi organism viu de tip plant\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt. Studiul arat\u0103 existen\u0163a unor clone de peste 60.000 de ani, tr\u0103ind \u00een acela\u015fi loc, \u00een ciuda schimb\u0103rilor climatice majore din ultimele milenii\u201d, au transmis exper\u021bii.<\/p>\n
Cercet\u0103torii au utilizat tehnici avansate de analiz\u0103 genetic\u0103 pentru a studia aceste popula\u0163ii \u015fi a determina v\u00e2rsta acestor clone.<\/p>\n
Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 Andryala laevitomentosa prezint\u0103 o diversitate genetic\u0103 extrem de sc\u0103zut\u0103, \u00eens\u0103 popula\u0163iile sale au dezvoltat diferen\u0163ieri genetice foarte mari.<\/p>\n
\u201eAndryala laevitomentosa este una dintre cele mai rare plante din lume, cu doar cinci popula\u0163ii mici, distribuite pe o creast\u0103 montan\u0103 de 1,8 km din Carpa\u0163ii Orientali (Mun\u0163ii Bistri\u0163ei)\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat trimis, mar\u0163i, de UBB.<\/p>\n
Cercet\u0103torii vorbesc despre o \u201elongevitate incredibil\u0103\u201d<\/p>\n
\u201eAu fost identifica\u0163i doar 11 indivizi distinc\u0163i genetic, dar longevitatea \u015fi persisten\u0163a acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai \u2018b\u0103tr\u00e2n\u0103 clon\u0103\u2019 ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dac\u0103 nu chiar cel mai vechi individ cunoscut \u00een lumea plantelor, demonstr\u00e2nd astfel o capacitate remarcabil\u0103 de adaptare \u015fi supravie\u0163uire a acestor organisme \u00een fa\u0163a schimb\u0103rilor de mediu\u201d, a explicat prof. dr. Mihai Pu\u015fca\u015f de la Facultatea de Biologie \u015fi Geologie, Gr\u0103dina Botanic\u0103 Al. Borza din cadrul UBB, membru \u00een echipa de cercetare.<\/p>\n
Aceast\u0103 descoperire eviden\u0163iaz\u0103 nu doar longevitatea extraordinar\u0103 a speciei, ci \u015fi importan\u0163a conserv\u0103rii habitatului s\u0103u unic.<\/p>\n
Pierderea oric\u0103reia dintre aceste clone ar echivala cu dispari\u0163ia unui organism care a supravie\u0163uit \u00eenc\u0103 din vremea ultimei glacia\u0163iuni.<\/p>\n
\u00cen plus, cercetarea contribuie la o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a modului \u00een care plantele pot rezista schimb\u0103rilor climatice extreme de-a lungul mileniilor, oferind o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra conserv\u0103rii biodiversit\u0103\u0163ii.<\/p>\n