„Inteligen\u021ba artificial\u0103 (AI) ne transform\u0103 lumea \u00een moduri at\u00e2t a\u0219teptate, c\u00e2t \u0219i neprev\u0103zute. Pentru consumatori, tehnologia \u00eenseamn\u0103 con\u021binut digital personalizat cu mai mult\u0103 acurate\u021be, diagnostice medicale mai bune, traducere (lingvistic\u0103) \u00een timp real \u0219i asisten\u021bi AI generativi care cresc productivitatea la locul de munc\u0103. Dar AI este folosit\u0103 \u0219i pentru a-i ajuta pe infractorii cibernetici s\u0103 fie mai productivi, \u00een special \u00een cazul fraudelor de identitate – cel mai frecvent tip de fraud\u0103 \u00een prezent”, este de p\u0103rere expertul Eset, Phil Muncaster.Potrivit unei analize, peste o treime dintre liderii din domeniul riscului \u0219i inova\u021biei bancare din Marea Britanie, Spania \u0219i SUA consider\u0103 c\u0103 provocarea momentului este cre\u0219terea fraudelor generate de AI \u0219i a deepfake-urilor.Estim\u0103rile din domeniu arat\u0103, totodat\u0103, c\u0103 fraudele bazate pe AI reprezint\u0103, la ora actual\u0103, peste dou\u0103 cincimi (43%) din totalul tentativelor de \u00een\u0219el\u0103ciune \u00eenregistrate de sectorul financiar \u0219i al pl\u0103\u021bilor. \u00cen acela\u0219i timp, aproape o treime (29%) dintre aceste tentative se concretizeaz\u0103.Un raport de specialitate eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 deepfake-urile reprezint\u0103 circa un sfert (24%) din totalul tentativelor frauduloase de a fenta verific\u0103rile biometrice bazate pe mi\u0219care, \u00een timp ce 5% au la baz\u0103 selfie-urile (statice).<\/p>\n
Rom\u00e2nia, pe lista unei grup\u0103ri specializate \u00een spionaj cibernetic. Atacurile vizeaz\u0103 ambasade \u0219i institu\u021bii guvernamentale<\/a>„Escrocii folosesc tehnologia deepfake pentru a crea imagini \u0219i videoclipuri falsificate ale utilizatorilor reali, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 treac\u0103 de verific\u0103rile Know Your Customer impuse de institu\u021biile financiare. O imagine sau un videoclip cu dvs. poate fi preluat de pe internet \u0219i introdus \u00eentr-un instrument de deepfake sau AI generativ. Ulterior, acest con\u021binut falsificat este inserat \u00een fluxul de date dintre utilizator \u0219i furnizorul de servicii prin a\u0219a-numitele injection attacks, menite s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103 sistemele de autentificare. Dac\u0103 \u00een trecut escrocii foloseau falsuri fizice, precum pagini de pa\u0219aport contraf\u0103cute, pentru a deschide conturi \u00een numele victimelor, ast\u0103zi aceste practici s-au mutat \u00een mediul digital”, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een articolul citat.Un alt raport relev\u0103 c\u0103 falsurile digitale reprezint\u0103 peste 57% din toate fraudele cu documente, cu o cre\u0219tere anual\u0103 de 244%, iar 76% dintre profesioni\u0219tii americani din domeniul fraudei \u0219i al riscurilor consider\u0103 c\u0103 organiza\u021bia lor are clien\u021bi „sintetici”. De asemenea, se estimeaz\u0103 c\u0103 acest tip de fraud\u0103 a crescut cu 17%, \u00een ritm anual.”Uneori, videoclipurile sau \u00eenregistr\u0103rile audio falsificate sunt utilizate \u00een escrocherii care \u00eei p\u0103c\u0103lesc chiar \u0219i pe cei apropia\u021bi. O tactic\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 este r\u0103pirea virtual\u0103, unde rudele victimei primesc un apel telefonic de la un atacator care pretinde c\u0103 te-a r\u0103pit. Pentru a face amenin\u021barea credibil\u0103, acesta red\u0103 un fragment audio deepfake cu vocea victimei \u0219i cere o r\u0103scump\u0103rare. Instrumentele bazate pe GenAI \u00eei ajut\u0103 pe infractori s\u0103 identifice posibile victime \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i personalizeze atacurile. Expertul \u00een securitate global\u0103 de la Eset,, Jake Moore, a demonstrat c\u00e2t de avansate sunt deja aceste tehnici \u00een prezent”, noteaz\u0103 Muncaster.<\/p>\n