Potrivit actului normativ, Cartea electronic\u0103 de identitate con\u021bine \u00een format tip\u0103rit informa\u021bii \u00eenscrise cu privire la:\u00a0<\/p>\n
A. Fa\u021b\u0103<\/p>\n
a) denumirea statului emitent;b) tipul documentului;c) numele de familie;d) prenumele;e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);f) cet\u0103\u021benia;g) data na\u0219terii;h) codul numeric personal (C.N.P.);i) num\u0103rul documentului;j) data expir\u0103rii valabilit\u0103\u021bii;k) semn\u0103tura olograf\u0103 a titularului;l) imaginea facial\u0103 a titularului.<\/p>\n
B. Verso<\/p>\n
a) data emiterii \u0219i autoritatea emitent\u0103;<\/p>\n
b) zona de citire automat\u0103 cu caractere identificabile optic (MRZ);<\/p>\n
c) zona Cip.<\/p>\n
O alt\u0103 hot\u0103r\u00e2re se refer\u0103 la datele biometrice stocate pe cip. Aceast\u0103 procedur\u0103 va fi op\u021bional\u0103 pentru treburile interne \u0219i obligatorie pentru folosirea \u00een afara \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Controversa \u201esex\u201d vs \u201egen\u201d<\/p>\n
Controversa privind \u00eenscrierea termenilor \u201esex\u201d sau \u201egen\u201d pe c\u0103r\u021bile de identitate din Rom\u00e2nia se \u00eenscrie \u00eentr-o disput\u0103 mai larg\u0103 \u00eentre concep\u021biile tradi\u021bionale despre identitate \u0219i noile abord\u0103ri legislative influen\u021bate de unele standarde interna\u021bionale. Vechile c\u0103r\u021bi de identitate din Rom\u00e2nia folosesc termenul \u201esex\u201d, care face referire la caracteristicile biologice masculine sau feminine ale unei persoane. Totu\u0219i, unele organiza\u021bii pentru drepturile omului \u0219i grupuri activiste sus\u021bin c\u0103 acest termen nu reflect\u0103 \u00een mod adecvat identitatea de gen, care este un concept distinct de sexul biologic \u0219i se refer\u0103 la percep\u021bia individual\u0103 a unei persoane asupra propriei identit\u0103\u021bi, independent de caracteristicile fizice.<\/p>\n
Dezbaterea a fost amplificat\u0103 de ini\u021biativele Uniunii Europene \u0219i de recomand\u0103rile unor organisme interna\u021bionale care promoveaz\u0103 recunoa\u0219terea identit\u0103\u021bii de gen ca parte a drepturilor fundamentale ale omului. \u00cen unele state membre ale UE, precum Germania sau Olanda, au fost introduse op\u021biuni care permit persoanelor s\u0103 nu fie obligate s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre \u201emasculin\u201d \u0219i \u201efeminin\u201d pe actele de identitate sau s\u0103 modifice genul declarat f\u0103r\u0103 interven\u021bii medicale. Aceste schimb\u0103ri au fost \u00eent\u00e2mpinate cu rezisten\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, unde o parte a opiniei publice \u0219i factori politici conservatori consider\u0103 c\u0103 \u00eenlocuirea termenului \u201esex\u201d cu \u201egen\u201d ar echivala cu o impunere ideologic\u0103 \u0219i ar submina fundamentele juridice ale statului.<\/p>\n
Opozan\u021bii schimb\u0103rii sus\u021bin c\u0103 men\u021binerea termenului \u201esex\u201d este esen\u021bial\u0103 pentru claritatea juridic\u0103 \u0219i administrativ\u0103, argument\u00e2nd c\u0103 actele de identitate trebuie s\u0103 reflecte date obiective, nu identit\u0103\u021bi subiective. Ace\u0219tia se tem c\u0103 recunoa\u0219terea oficial\u0103 a genului ca element distinct ar putea avea implica\u021bii asupra unor domenii sensibile, precum dreptul familiei, legisla\u021bia anti-discriminare sau accesul la anumite servicii, cum ar fi \u00eenchisorile sau competi\u021biile sportive. \u00cen plus, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u0219i alte institu\u021bii conservatoare \u0219i-au exprimat opozi\u021bia ferm\u0103 fa\u021b\u0103 de orice modificare care ar putea fi perceput\u0103 ca o redefinire a conceptelor biologice tradi\u021bionale.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, sus\u021bin\u0103torii \u00eenlocuirii termenului \u201esex\u201d cu \u201egen\u201d consider\u0103 c\u0103 actualizarea legisla\u021biei ar reprezenta un pas necesar spre respectarea drepturilor persoanelor transgender \u0219i non-binare, pentru care utilizarea unui termen strict biologic poate fi o surs\u0103 de discriminare \u0219i excludere social\u0103. De asemenea, ace\u0219tia argumenteaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 se alinieze la standardele europene privind identitatea de gen, pentru a evita sanc\u021biuni sau critici interna\u021bionale.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Potrivit actului normativ, Cartea electronic\u0103 de identitate con\u021bine \u00een format tip\u0103rit informa\u021bii \u00eenscrise cu privire…<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":39120,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-39119","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actual"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39119"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39119\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39120"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39119"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39119"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}