\u00cen aceast\u0103 lun\u0103, \u00een ziua a paisprezecea, pomenirea celui \u00eentre sfin\u0163i p\u0103rintelui nostru Martin M\u0103rturisitorul, pap\u0103 al Romei.<\/p>\n
Acest sf\u00e2nt a tr\u0103it pe vremea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Constantin, cel poreclit Pogonat, adic\u0103 b\u0103rbosul, care Constantin a fost ucis \u00een baia Dafnei \u00een Sicilia, lovit \u00een cap cu un vas. De aceea pentru dreapta lui credin\u0163\u0103, trimi\u0163\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul a adus de la Roma \u00een capital\u0103 cu sila pe fericitul acesta, care a p\u0103timit multe necazuri la mergerea \u015fi la \u00eentoarcerea sa. \u015ei fiind \u00eemp\u0103ratul tot una \u015fi la un g\u00e2nd cu eresul monoteli\u0163ilor, \u015fi pun\u00e2ndu-l \u00een leg\u0103turi, ca \u015fi cum ar fi fost f\u0103c\u0103tor de rele, l-au pus la \u00eenchisoare; dup\u0103 aceea l-au trimis \u00een surghiun la ora\u015ful Cherson, unde s\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi r\u0103m\u0103\u015fi\u0163a vie\u0163ii ca un lupt\u0103tor, s-a mutat c\u0103tre Domnul.<\/p>\n
Tot \u00een aceast\u0103 zi, pomenirca sfin\u0163ilor m\u0103rturisitori episcopi de Apus: Serghie, Pir \u015fi Teodor, care au fost \u00eempreun\u0103 cu sf\u00e2ntul Martin.<\/p>\n
Tot \u00een aceast\u0103 zi, pomenirea sf\u00e2ntului mucenic Ardalion comediantul.<\/p>\n
Acest sf\u00e2nt a fost pe vremea \u00eemp\u0103ratului Maximian, afl\u00e2ndu-se prin teatre \u015fi f\u0103c\u00e2nd schimele unuia \u015fi altuia, \u015fi f\u0103\u0163\u0103rnicindu-se, ar\u0103ta patimile \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile celorlal\u0163i. Fiindc\u0103 odat\u0103 a socotit s\u0103 se f\u0103\u0163\u0103rniceasc\u0103, ar\u0103t\u00e2nd \u00eempotrivirea cre\u015ftinilor c\u0103tre tirani \u00een vremea muceniciei, pentru aceasta s-a sp\u00e2nzurat singur, \u015fi se zg\u00e2ria; ca \u015fi cum nu voia s\u0103 aduc\u0103 jertf\u0103 zeilor. Poporul v\u0103z\u00e2nd acestea plesnea cu m\u00e2inile \u015fi l\u0103uda prefacerea lui cea iscusit\u0103 \u015fi viteaz\u0103. Atunci Ardalion a strigat cu glas mare c\u0103tre popor ca s\u0103 tac\u0103, \u015fi a\u015fa s-a m\u0103rturisit pe sine c\u0103 este adev\u0103rat cre\u015ftin. Guvernatorul iar\u0103\u015fi l-a sf\u0103tuit s\u0103-\u015fi prefac\u0103 socotin\u0163a, dar el nevr\u00e2nd, \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een credin\u0163a lui Hristos, a fost aruncat \u00eentr-un cuptor ce era ars cu foc, \u015fi a\u015fa s\u0103v\u00e2r\u015findu-se a primit cununa muceniciei.<\/p>\n
Tot \u00een aceast\u0103 zi, pomenirea sfintei muceni\u0163e Tomaida.<\/p>\n
Aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 Tomaida s-a n\u0103scut \u00een Alexandria, \u015fi bine fiind crescut\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, a fost \u00eenso\u0163it\u0103 cu b\u0103rbat \u015fi era \u00een casa b\u0103rbatului s\u0103u, cu mult\u0103 credin\u0163\u0103, \u015fi petrecea cu \u00eentreag\u0103 \u00een\u0163elepciune \u015fi cinste. \u015ei vie\u0163uia \u00eempren\u0103 eu ei \u015fi trupescul p\u0103rinte al t\u00e2n\u0103rului, care luase lui\u015fi nor\u0103 pe Tomaida.<\/p>\n
\u00centr-una din zile, neafl\u00e2ndu-se acas\u0103 fiul s\u0103u, pierz\u0103torul de suflete diavol, a b\u0103gat \u00een b\u0103tr\u00e2nul cuget de ocar\u0103 \u00eempotriva nurorii sale, \u015fi cugeta s\u0103 se \u00eempreuneze cu t\u00e2n\u0103ra, \u00een toate chipurile uneltind spre \u00eemplinirea scopului s\u0103u. \u00cens\u0103 fericita Tomaida, mult sf\u0103tuind \u015fi rug\u00e2nd pe b\u0103tr\u00e2nul, nimic nu ispr\u0103vea; c\u0103ci \u00eentunecat cu mintea de diavol, lu\u00e2nd sabia fiului s\u0103u, \u015fi lovind pe t\u00e2n\u0103ra foarte tare a t\u0103iat-o \u00een dou\u0103; \u015fi ea \u015fi-a dat sufletul Domnului, \u015fi s-a f\u0103cut muceni\u0163\u0103 pentru \u00eentreaga ei castitate; iar b\u0103tr\u00e2nul, \u00eendat\u0103 pierzindu-\u015fi vederile, umbla prin cas\u0103 orb. \u015ei merg\u00e2nd oarecare spre aflarea fiului s\u0103u, au aflat pe t\u00e2n\u0103r\u0103 z\u0103c\u00e2nd moart\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi b\u0103tr\u00e2nul se purta orb \u00eencoace \u015fi \u00eencolo, r\u0103t\u0103cind, prin cas\u0103; acesta \u00eentrebat ce este aceasta ce se vede, a descoperit adev\u0103rul \u015fi mustr\u00e2ndu-se pe sine, c\u0103 cu m\u00e2na sa a f\u0103cut ucidere, ad\u0103ug\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u015fi rug\u00e2ndu-se ca s\u0103 fie dus de ei la guvernator \u015fi s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 os\u00e2nda.<\/p>\n
Ace\u015ftia plec\u00e2ndu-se l-au dus la guvernator \u015fi cunosc\u00e2ndu-se adev\u0103rul, din porunca lui s-a t\u0103iat capul b\u0103tr\u00e2nului. \u00cen\u015ftiin\u0163at fiind de acestea ava Daniil de la Sketis s-a cobor\u00e2t la Alexandria, \u015fi lu\u00e2nd moa\u015ftele sfintei, le-a dus la Sketis, \u015fi le-a a\u015fezat \u00een cimitirul s\u0103u, pentru c\u0103 sf\u00e2nta s-a nevoit prin s\u00e2nge \u015fi s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit pentru cur\u0103\u0163ie. \u015ei un oarecare din Sketis, fiind st\u0103p\u00e2nit de pofta desfr\u00e2ului, s-a dus la morm\u00e2ntul fericitei, \u015fi lu\u00e2nd untdelemn din candela ei \u015fi ung\u00e2ndu-se, lu\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntarea ei, c\u00e2nd s-a ar\u0103tat lui \u00een vis, de\u015ftept\u00e2ndu-se s-a izb\u0103vit de patim\u0103. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi fra\u0163ii din Sketis au mare ajutor pe fericita Tomaida \u00een luptele \u00eempotriva trupului.<\/p>\n