Proiectul cu privire la pensiile magistra\u021bilor, ini\u021biat de liderii coali\u021biei de guvernare, prevede ca, \u00eencep\u00e2nd cu data de 1 ianuarie 2026, judec\u0103torii, procurorii, judec\u0103torii de la Curtea Constitu\u021bional\u0103, magistra\u021bii-asisten\u021bi de la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u0219i de la CCR, precum \u0219i personalul de specialitate juridic\u0103 se pot pensiona \u0219i pot beneficia de pensia de serviciu dac\u0103 \u00eendeplinesc condi\u021bia de vechime de minimum 25 de ani realizat\u0103 numai \u00een aceste func\u021bii, precum \u0219i condi\u021bia de v\u00e2rst\u0103 de cel pu\u021bin 48 de ani.De asemenea, se prevede s\u0103 se ating\u0103 e\u0219alonat v\u00e2rsta de 65 ani la pensionare pentru magistra\u021bi \u00een 2045.\u00centr-un comunicat de pres\u0103 difuzat mar\u021bi, CSM explic\u0103 de ce a dat aviz negativ acestui proiect:* interven\u021bia normativ\u0103 este lipsit\u0103 de orice justificare, \u00eentruc\u00e2t solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condi\u021biilor de pensionare a magistra\u021bilor stabilite prin Legea nr. 282\/2023;* prin aceast\u0103 lege, care a intrat \u00een vigoare la data de 01.01.2024, au fost modificate substan\u021bial condi\u021biile de pensionare a judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, fiind stabilite: cre\u0219terea v\u00e2rstei de pensionare la 60 de ani; vechimea de 25 de ani doar \u00een func\u021biile de judec\u0103tor, procuror, judec\u0103tor de la Curtea Constitu\u021bional\u0103, magistrat-asistent \u0219i personal de specialitate juridic\u0103 asimilat judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, fiind eliminate vechimile \u00een alte func\u021bii juridice prev\u0103zute de legisla\u021bia anterioar\u0103; baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; plafonarea pensiei la venitul net; cre\u0219terea etapizat\u0103 a v\u00e2rstei de pensionare p\u00e2n\u0103 la 60 ani, respectiv cu c\u00e2te 4 luni \u00een fiecare an; o perioad\u0103 de tranzi\u021bie \u00een care mai poate fi valorificat\u0103 o perioad\u0103 de vechime \u00een alte func\u021bii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an);* o nou\u0103 interven\u021bie normativ\u0103 cu privire la condi\u021biile de pensionare, dup\u0103 doar un an de la reforma realizat\u0103 prin Legea nr. 282\/2023, este de natur\u0103 s\u0103 afecteze stabilitatea cadrului normativ \u0219i s\u0103 atrag\u0103 consecin\u021be grave asupra activit\u0103\u021bii sistemului judiciar;* plenul Consiliului Superior al Magistraturii consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 propunere legislativ\u0103 are poten\u021bialul de a submina grav func\u021bionarea sistemului judiciar pe termen scurt \u0219i lung, \u00een principal prin afectarea resurselor umane, at\u00e2t din punct de vedere cantitativ, c\u00e2t \u0219i calitativ;* resursele umane reprezint\u0103 un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat \u0219i de Comisia European\u0103 \u00een raportul anual privind statul de drept), \u00een special dup\u0103 perioada 2021-2023, c\u00e2nd a avut loc un fenomen masiv de pension\u0103ri (aproximativ 1.000 judec\u0103tori pensiona\u021bi din aproximativ 4.000 de func\u021bii, respectiv aproximativ 560 procurori pensiona\u021bi din aproximativ 2.250 de func\u021bii), \u00een contextul unei instabilit\u0103\u021bi legislative similare legate de statutul magistra\u021bilor;* majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a judec\u0103torilor de la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, precum \u0219i mul\u021bi dintre judec\u0103torii \u0219i procurorii de la celelalte instan\u021be \u0219i parchete \u00eendeplinesc deja condi\u021biile de pensionare, iar orice nou\u0103 incertitudine \u00een privin\u021ba statutului lor ar genera plec\u0103ri masive din sistem, cu consecin\u021ba destabiliz\u0103rii grave a resurselor umane;* astfel, \u00een prezent, 75,45% dintre judec\u0103torii Instan\u021bei supreme \u00eendeplinesc condi\u021biile de pensionare, iar la nivelul cur\u021bilor de apel acest procent este 23,92%. La ace\u0219tia se adaug\u0103 11,61% dintre judec\u0103torii de la tribunale \u0219i 3,3% dintre judec\u0103torii care func\u021bioneaz\u0103 \u00een cadrul judec\u0103toriilor. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een prezent, 17,26% dintre procurorii care func\u021bioneaz\u0103 la PICCJ, DNA \u0219i DIICOT \u00eendeplinesc condi\u021biile de pensionare, \u00een timp ce la nivelul parchetelor de pe l\u00e2ng\u0103 cur\u021bile de apel, acest procent este de 19,81%, la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 tribunale procentul – 11,27%, iar la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 judec\u0103torii – 3,71%.* num\u0103rul acestora va cre\u0219te \u00een perioada urm\u0103toare, astfel \u00eenc\u00e2t la data de 31.12.2025 vor \u00eendeplini condi\u021biile de pensionare 79,23% dintre judec\u0103torii de la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, 31,35% dintre judec\u0103torii de la cur\u021bile de apel, 16,10% dintre judec\u0103torii de la tribunale \u0219i 4,42% dintre cei de la judec\u0103torii. \u00cen acela\u0219i timp, la aceea\u0219i dat\u0103 vor \u00eendeplini condi\u021biile de pensionare 22,20% dintre procurorii de la PICCJ, DNA \u0219i DIICOT, 27,02% dintre procurorii de la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 cur\u021bile de apel, 14,55% dintre procurorii de la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 tribunale \u0219i 5,18% dintre procurorii de la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 judec\u0103torii;* demersul normativ propus, care survine la doar un an de la reforma realizat\u0103 prin Legea nr. 282\/2023, \u00eencalc\u0103 principiul securit\u0103\u021bii juridice \u0219i al \u00eencrederii legitime \u0219i creeaz\u0103 discrimin\u0103ri \u00eentre genera\u021bii de magistra\u021bi, conduc\u00e2nd la mai multe regimuri succesive de pensionare total diferite, f\u0103r\u0103 justific\u0103ri ra\u021bionale \u0219i obiective;* plenul CSM constat\u0103 c\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care propunerea legislativ\u0103 ar fi adoptat\u0103, s-ar ajunge la co-existen\u021ba a trei regimuri de pensionare a magistra\u021bilor semnificativ diferite, prin efectul adopt\u0103rii unor reglement\u0103ri succesive \u00eentr-un interval de timp at\u00e2t de scurt, care plaseaz\u0103 \u00een derizoriu principiile stabilit\u0103\u021bii \u0219i securit\u0103\u021bii juridice;* propunerea legislativ\u0103 afecteaz\u0103 principiul securit\u0103\u021bii juridice \u0219i previzibilitatea normativ\u0103 \u0219i din perspectiva modului \u00een care reglementeaz\u0103 etapizarea condi\u021biei referitoare la v\u00e2rsta de pensionare, p\u00e2n\u0103 la atingerea v\u00e2rstei de 65 ani preconizat\u0103 prin acest demers normativ;* modific\u0103rile legislative repetate, realizate la intervale scurte de timp, care au ca obiect drepturile judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, \u00eencalc\u0103 grav at\u00e2t principiul securit\u0103\u021bii juridice, c\u00e2t \u0219i, ca o consecin\u021b\u0103, principiul protec\u021biei a\u0219tept\u0103rii legitime.CSM adaug\u0103 c\u0103 reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate \u00een ultimele 48 luni de activitate, fa\u021b\u0103 de 80% c\u00e2t este \u00een prezent, este \u00een mod evident contrar\u0103 jurispruden\u021bei Cur\u021bii Constitu\u021bionale, care a statuat \u00een mod constant c\u0103 legiuitorul este \u021binut s\u0103 respecte principiul independen\u021bei justi\u021biei, sub aspectul securit\u0103\u021bii financiare a magistra\u021bilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea \u00een perioada \u00een care era \u00een activitate.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Proiectul cu privire la pensiile magistra\u021bilor, ini\u021biat de liderii coali\u021biei de guvernare, prevede ca, \u00eencep\u00e2nd…<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":47380,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-47387","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actual"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47387","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=47387"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47387\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/47380"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=47387"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=47387"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/247stiri.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=47387"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}