Poveste macabr\u0103 \u00eentr-un muzeu istoric<\/p>\n
Corder a fost executat \u00een 1828 pentru uciderea Mariei Marten, t\u00e2n\u0103ra cu care avea o rela\u021bie secret\u0103. Crima, comis\u0103 \u00een hambarul cunoscut drept Red Barn, a \u0219ocat opinia public\u0103 a vremii \u0219i a devenit rapid subiect de legend\u0103, inspir\u00e2nd piese de teatru, romane \u0219i c\u00e2ntece. Dup\u0103 execu\u021bia sa public\u0103, trupul lui Corder a fost disecat, iar o parte din piele a fost utilizat\u0103 pentru a lega o carte ce documenta procesul s\u0103u<\/a> \u2013 un gest simbolic, dar \u00een acela\u0219i timp grotesc, tipic epocii.<\/p>\n Aceast\u0103 carte a fost expus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1933. \u00cens\u0103 recent, curatorii muzeului au descoperit o a doua lucrare legat\u0103 \u00een pielea lui Corder, uitat\u0103 pe un raft dintr-un birou, printre volume obi\u0219nuite. Aceasta ar fi fost donat\u0103 cu decenii \u00een urm\u0103 de familia unui chirurg implicat \u00een disec\u021bia criminalului.<\/p>\n \u201eEste un exemplu clasic de a\u0219a-numite pierderi muzeale \u2013 obiecte din colec\u021bie uitate \u00een timp, uneori chiar de un secol\u201d, a explicat Dan Clarke, responsabilul pentru patrimoniu al muzeului. El subliniaz\u0103 c\u0103, de\u0219i natura obiectului este \u0219ocant\u0103, nu a existat niciodat\u0103 o pl\u00e2ngere formal\u0103 privind expunerea acestuia.<\/p>\n Totu\u0219i, nu to\u021bi sunt de acord cu aceast\u0103 abordare. Scriitorul Terry Deary, cunoscut pentru seria Horrible Histories, a criticat dur p\u0103strarea \u0219i expunerea c\u0103r\u021bilor. \u201eSunt artefacte dezgust\u0103toare. \u0218tiu c\u0103 nu ar trebui s\u0103 arzi c\u0103r\u021bi, dar pe acestea chiar le-a\u0219 arunca \u00een foc\u201d, a spus el, exprim\u00e2ndu-\u0219i \u00eengrijorarea etic\u0103 privind folosirea r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor umane \u00een scopuri muzeale.<\/p>\n Practic\u0103 folosit\u0103 \u00een trecut<\/p>\n Bibliopegia antropodermic\u0103 \u2013 practica de a lega c\u0103r\u021bi \u00een piele uman\u0103 \u2013 era ocazional \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, mai ales \u00een cazul prizonierilor executa\u021bi sau ca gest memorialistic din partea medicilor. De\u0219i ast\u0103zi ridic\u0103 serioase \u00eentreb\u0103ri etice, la vremea respectiv\u0103 era privit\u0103 ca o form\u0103 de \u201ejusti\u021bie simbolic\u0103\u201d.<\/p>\n \u00cen ciuda controverselor, reprezentan\u021bii muzeului sus\u021bin c\u0103 nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 elimine obiectele din expozi\u021bie. \u201eVedem r\u0103m\u0103\u0219i\u021be umane \u00een majoritatea muzeelor din \u021bar\u0103\u201d, afirm\u0103 Clarke, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 publicul nu s-a ar\u0103tat ofensat p\u00e2n\u0103 acum de aceste exponate.<\/p>\n Abbie Smith, asistent\u0103 \u00een patrimoniu, a relatat experien\u021ba de a \u021bine \u00een m\u00e2ini cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi chiar \u00een prima sa zi de lucru. \u201ePar a fi c\u0103r\u021bi obi\u0219nuite. Dac\u0103 nu ai \u0219ti ce material s-a folosit, nu \u021bi-ai da seama. Este \u00een acela\u0219i timp fascinant \u0219i \u00eenfrico\u0219\u0103tor s\u0103 avem a\u0219a ceva \u00een colec\u021bie.\u201d<\/p>\n