\u0218tefan a explicat c\u0103 opera\u021biunile implic\u0103 costuri ridicate, de la securizarea ma\u0219inilor conform Legii 333, p\u00e2n\u0103 la centrele de procesare a numerarului. \u201ePentru Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103 ducerea de pensii reprezint\u0103 o povar\u0103. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 noi pentru toate aceste ma\u015fini trebuie s\u0103 instal\u0103m ni\u015fte elemente de siguran\u0163\u0103 conform Legii 333, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e nevoie de un safe, un buton de panic\u0103, de dispecerizare, toate acestea sunt ni\u015fte costuri pe care noi trebuie s\u0103 le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred c\u0103 cele mai mari centre de procesare de cash din \u0163ar\u0103 sunt de\u0163inute de Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103, nu de b\u0103nci comerciale, nu de firme care se ocup\u0103 cu acest lucru, ci de Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103. Toate lucrurile acestea reprezint\u0103 ni\u015fte cheltuieli \u00een plus pentru Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103 care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.\u201d<\/p>\n
Sumele virate de Ministerul Muncii<\/p>\n
Pentru acest serviciu, compania prime\u0219te lunar aproximativ 60 de milioane de lei. Din aceast\u0103 sum\u0103, o parte consistent\u0103 se \u00eentoarce c\u0103tre stat prin costurile de procurare a numerarului. \u201eAsta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele dou\u0103 conven\u0163ii, una cu Casa de Pensii, cealalt\u0103 cu ANPIS. \u00cen ace\u015fti bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achizi\u0163ionarea de cash. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Casele teritoriale de pensii ne vireaz\u0103 anumite sume \u00een conturile Po\u015ftei, din trezorerie \u00een contul Po\u015ftei, iar noi trebuie s\u0103-i transform\u0103m \u00een cash.<\/p>\n
Cump\u0103r\u0103m aproximativ 5% din \u00eentreaga mas\u0103 monetar\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een fiecare lun\u0103, \u00een primele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Banii \u0103\u015ftia trebuie s\u0103 vin\u0103 de undeva \u015fi nimeni nu \u0163i-i d\u0103 gratuit. Nici m\u0103car statul nu \u0163i-i d\u0103 gratuit. Motiv pentru care cump\u0103r\u0103m banii \u015fi de la b\u0103ncile comerciale, dar \u00een special de la Trezorerie, de la Banca Na\u0163ional\u0103. A\u015fa c\u0103 din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg c\u0103tre al\u0163i concuren\u0163i.<\/p>\n
\u00cen mare m\u0103sur\u0103 c\u0103tre stat. Noi avem undeva la 70% din ace\u015fti bani. Este nedrept s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 ace\u015fti bani vin c\u0103tre Po\u015ft\u0103. Pur \u015fi simplu sunt muta\u0163i dintr-un buzunar \u00een altul, trec \u015fi prin conturi ale Po\u015ftei \u015fi merg mai departe \u00eenapoi la stat. Asta ca o explica\u0163ie. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii s\u0103 organizeze o licita\u0163ie pentru distribuirea de pensii\u201d, a precizat Valentin \u0218tefan.<\/p>\n