Sf\u00e2nta Nina, 14 ianuarie<\/p>\n
Sf\u00e2nta Nina este praznuita pe 14 ianuarie. Sfanta Nina s-a n\u0103scut \u00een jurul anului 290, \u00een Capadocia. Era rud\u0103 apropiat\u0103 a Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit unui vechi manuscris fiind chiar veri\u015foara acestuia. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 12 ani, ajunge \u00een grija stare\u021bei Niofora, pentru c\u0103 tat\u0103l ei devine pustinc, iar mama sa ia decizia s\u0103-\u0219i petreac\u0103 via\u021ba \u00eengrijindu-se de s\u0103raci \u0219i de cei \u00een suferin\u021b\u0103. Cu binecuv\u00e2ntarea episcopul Iuvenalie, pleac\u0103 din Ierusalim c\u0103tre Armenia. \u00cen anul 315 ajunge \u00een Mtskheta, locul \u00een care, potrivit celor m\u0103rturisite de stare\u021ba Niofora, s-ar afla \u201eC\u0103ma\u0219a lui Hristos\u201c.<\/p>\n
Odovania Praznicului Botezului Domnului\u00a0– astazi se incheie perioada de praznuire a sarbatorii Botezului Domnului. Termenul odovanie vine din limba slavona si inseamna „sfarsit” sau „incheiere”. Este ultima zi in care se poate lua Agheasma Mare. Din secolul al IV lea, Biserica a randuit ca praznicele imparatesti si zilele inchinate unor sfinti sa fie praznuite intr-un mod deosebit.<\/p>\n
Au atat un timp de pregatire numit inainte-praznuire si o perioada de prelungire a serbarii, cunoscuta sub denumirea de dupa-praznuire. Ultima zi a serbarii este numita odovania, adica incheierea sarbatorii. Mentionam ca in perioada pre-serbarii, cat si in cea de dupa serbare, sunt prezente cantari, rugaciuni si lecturi in legatura cu sarbatoarea respectiva.<\/p>\n
Sfintii Parinti care au fost ucisi in Muntele Sinai si Rait, sunt sarbatoriti pe 14 ianuarie. Au trait in secolele IV si V si au fost omorati de barbarii din Arabia si Etiopia. Parintii din Muntele Sinai isi petreceau zilele in chilie, pentru dobandirea linistii. Avva Antonie spunea in acest sens, ca precum pestii care stau la uscat mor, tot astfel si calugarii care stau in afara chiliei, isi pierd linistea.<\/p>\n
Se adunau in biserica si faceau impreuna priveghere de noapte numai sambata seara spre duminica, iar dimineata, la Sfanta Liturghie se impartaseau cu totii. Vederea lor era ingereasca, pentru ca se topisera trupurile lor de infranare si de priveghere; caci vietuiau ca si cand erau lipsiti de trupuri, neavand nimic din cele ce s-au obisnuit a aduce placere si patimi. Isi hraneau trupul cu putine finice sau muguri de stejar. Unii mancau o data pe zi, altii in a doua sau a treia zi, iar altii numai o data pe saptamana isi intareau trupul neputincios cu hrana.<\/p>\n
Barbarii, cautand aur si negasind, i-au ucis pe parintii din Muntele Sinai si Rait. Monahul Amonie marturiseste ca in prima navalire a barbarilor au pierit 38 de parinti in Sinai si 39 in Rait.<\/p>\n