Cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103, \u00eenainte de domesticirea c\u00e2inilor \u0219i pisicilor, un alt animal ar fi putut fi \u201ecel mai bun prieten al omului\u201d. Aceast\u0103 teorie, care se afl\u0103 \u00een curs de explorare, se bazeaz\u0103 pe dovezi arheologice descoperite \u00eentr-un sit funerar din Patagonia.<\/p>\n
Un studiu recent ap\u0103rut \u00een Royal Society Open Science sugereaz\u0103 c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri ar fi domesticit vulpile ca prim animale de companie, cu mult \u00eenainte de apari\u021bia c\u00e2inilor. Analiza resturilor scheletice vechi de 1.500 de ani din acest loc de \u00eenmorm\u00e2ntare indic\u0103 faptul c\u0103 Dusicyon avus, cunoscut \u0219i ca lupul din Insulele Falkland, era un \u201epartener valoros pentru v\u00e2n\u0103torii-culeg\u0103tori\u201d.<\/p>\n
Oasele acestei vulpi disp\u0103rute, descoperite \u00een Argentina, sugereaz\u0103 c\u0103 oamenii le-ar fi p\u0103strat ca pe ni\u0219te animale de companie, iar lipsa urmelor de t\u0103ieturi pe aceste oase indic\u0103 faptul c\u0103 D. avus nu a fost v\u00e2nat pentru hran\u0103. Echipa de cercetare consider\u0103 c\u0103 aceste descoperiri reprezint\u0103 \u201eun caz unic\u201d de parteneriat \u00eentre oameni \u0219i o vulpe s\u0103lbatic\u0103 din America de Sud.<\/p>\n
\u201eExist\u0103 mai mul\u021bi factori care au dus la identificarea vulpii noastre ca fiind un companion sau un animal de companie, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca parte a dietei oamenilor. Niciunul dintre oasele animalului nu prezint\u0103 urme de t\u0103ieturi, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 individul nu a fost m\u00e2ncat. Specimenul a fost \u00eengropat \u00eentr-un loc de \u00eenmorm\u00e2ntare uman, \u00eempreun\u0103 cu alte 21 de fiin\u021be umane. Aceasta este o descoperire foarte rar\u0103 \u0219i neobi\u0219nuit\u0103 \u0219i sugereaz\u0103 c\u0103, probabil, a avut o semnifica\u021bie personal\u0103.<\/p>\n
Testul care nu d\u0103 gre\u0219 niciodat\u0103: Animalul care te atrage cel mai mult \u00ee\u021bi arat\u0103 latura ascuns\u0103 a personalit\u0103\u021bii tale<\/a><\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, dieta sa seam\u0103n\u0103 mai degrab\u0103 cu cea a oamenilor \u00eengropa\u021bi \u00een sit dec\u00e2t cu cea a canidelor s\u0103lbatice, inclusiv Dusicyon avus tipic. O astfel de asem\u0103nare a dietei sugereaz\u0103 c\u0103 fie a fost hr\u0103nit de v\u00e2n\u0103torii-culeg\u0103tori, fie s-a hr\u0103nit cu resturile din buc\u0103t\u0103rie\u201d,\u00a0 a declarat autorul studiului, Dr. Ophelie Lebrasseur, de la \u0218coala de Arheologie a Universit\u0103\u021bii din Oxford, potrivit\u00a0Independent<\/a>.<\/p>\n D. avus ar fi avut o mas\u0103 corporal\u0103 de aproximativ 10 p\u00e2n\u0103 la 15 kg, adic\u0103 aproximativ c\u00e2t un ciob\u0103nesc german, \u0219i ar fi tr\u0103it \u00een diverse zone deschise, cu ierburi \u0219i arbu\u0219ti jo\u0219i, \u00een mari p\u0103r\u021bi ale Americii de Sud, inclusiv \u00een Brazilia, Uruguay \u0219i Argentina.<\/p>\n Exper\u021bii spun c\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele vulpii \u00eengropate al\u0103turi de oameni sunt de dinaintea sosirii c\u00e2inilor domestici \u00een Patagonia, care a avut loc cu aproximativ 700-900 de ani \u00een urm\u0103, iar apari\u021bia lor ar fi contribuit la dispari\u021bia D. avus \u00een urm\u0103 cu aproximativ 500 de ani, de\u0219i motivele dispari\u021biei sunt neclare. \u0218i dac\u0103 aceste vulpi ar fi fost bune animale de companie r\u0103m\u00e2ne, de asemenea, \u00eenc\u0103 necunoscut.\u00a0<\/p>\n \u201eEste posibil ca unii indivizi s\u0103 fi fost mai pu\u021bin speria\u021bi de oameni, ceea ce ar fi facilitat dezvoltarea unei leg\u0103turi mai str\u00e2nse, dar nu putem confirma acest lucru \u00een prezent. Credem totu\u0219i c\u0103 g\u0103sirea unui specimen de Dusicyon avus cu o rela\u021bie at\u00e2t de str\u00e2ns\u0103 cu comunitatea de v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori este foarte rar\u0103 \u0219i foarte interesant\u0103 \u0219i reprezint\u0103 un caz unic de parteneriat \u00eentre oamenii \u0219i vulpile s\u0103lbatice din America de Sud\u201d,\u00a0a ad\u0103ugat Dr. Ophelie Lebrasseur.<\/p>\n