Accesul la gazele naturale ruse\u0219ti prin teritoriul Ucrainei va \u00eenceta \u00eencep\u00e2nd cu prima zi a anului viitor. Acest lucru creeaz\u0103 unele probleme de aprovizionare pentru \u021b\u0103rile UE, dar pericolul nu pare s\u0103 fie iminent. Exist\u0103 solu\u021bii la aceast\u0103 problem\u0103, de\u0219i nu sunt simple.<\/p>\n
Importurile din\u00a0<\/a>Rusia \u00een UE se ridic\u0103 \u00eenc\u0103 la 18% pentru gazele naturale \u0219i gazele naturale lichefiate. Gazul care tranziteaz\u0103 Ucraina reprezint\u0103 jum\u0103tate din restul exporturilor de gaz rusesc prin conducte c\u0103tre UE \u0219i o treime din totalul exporturilor de gaz rusesc, inclusiv gaz natural lichefiat (GNL). \u00cen ciuda r\u0103zboiului \u00een curs, aceast\u0103 rut\u0103 r\u0103m\u00e2ne crucial\u0103 pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, \u00een special pentru Slovacia, Ungaria \u0219i Austria, pentru care ruta de tranzit ucrainean\u0103 a acoperit 65% din cererea de gaze \u00een 2023. Per ansamblu, ponderea tranzitului ucrainean \u00een importurile de gaze ale UE a sc\u0103zut de la 11% \u00een 2021 la aproximativ 5% \u00een prezent.<\/p>\n Dar nu exist\u0103 o urgen\u021b\u0103 imediat\u0103 pentru \u00eenlocuire. \u00cen prezent, toate cele trei \u021b\u0103ri au\u00a0<\/a>rezervele aproape pline, la peste 92%, care acoper\u0103 aproximativ 60% din consumul anual total pentru Ungaria \u0219i Slovacia \u0219i peste 104% pentru Austria. De asemenea, conform unei\u00a0<\/a>analize realizate de grupul de cercetare Bruegel, terminalele GNL din Polonia, Germania, Lituania, Italia, Croa\u021bia \u0219i Grecia \u0219i noile unit\u0103\u021bi de regazificare cu stocare flotant\u0103 din Germania \u0219i Italia, \u00eempreun\u0103 cu poten\u021biala extindere a capacit\u0103\u021bii conductei Turkstream, ar putea \u00eenlocui volumul pierdut. De asemenea, exist\u0103 suficient\u0103 infrastructur\u0103 pentru ca operatorii de sisteme de transport s\u0103 poat\u0103 transporta gaze de \u00eenlocuire. De exemplu, Cehia sus\u021bine c\u0103 are o capacitate suficient\u0103 a re\u021belei de gaze pentru a sprijini alte \u021b\u0103ri \u0219i pentru a atenua riscul unor eventuale \u00eentreruperi.<\/p>\n Cu toate acestea, \u00eencetarea contractului de tranzit de gaze implic\u0103 faptul c\u0103, de la 1 ianuarie 2025, UE ar avea nevoie de un import suplimentar de 140 TWh anual din alte surse. Majoritatea livr\u0103rilor de gaze ruse\u0219ti c\u0103tre Austria, Ungaria \u0219i Slovacia fac obiectul unor contracte pe termen lung \u00eencheiate \u00eentre marile lor companii de gaze \u0219i Gazprom. Acest scenariu \u00een care volumele tranzitate \u00een prezent prin Ucraina sunt \u00eenlocuite cu importuri de GNL din alte \u021b\u0103ri ar putea fi cea mai plauzibil\u0103 op\u021biune pentru UE.<\/p>\n Un alt scenariu ar fi \u00eenlocuirea gazului rusesc cu cel azer. Dar un astfel de acord nu a fost confirmat \u00eenc\u0103. \u0218i ultimul scenariu ar putea fi un nou acord \u00eentre UE, Ucraina \u0219i Rusia, \u00een care traderii din UE ar putea cump\u0103ra gaz rusesc la frontiera ruso-ucrainean\u0103 de la Sudzha \u0219i ar putea rezerva capacitate de tranzit prin infrastructura re\u021belei de conducte din Ucraina pentru a livra gazul \u201elor\u201d c\u0103tre \u021b\u0103rile europene.<\/p>\n Potrivit anali\u0219tilor Bruegel, prin \u00eencetarea contractului de tranzit, Ucraina risc\u0103 s\u0103 piard\u0103 \u00eencas\u0103ri din comisioane de tranzit echivalente cu aproximativ 0,5% din PIB-ul s\u0103u \u0219i risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i submineze rolul strategic de partener energetic pentru Europa. \u00cen plus, infrastructura de gaze a Ucrainei, care p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este \u00een mare parte intact\u0103, ar putea deveni o \u021bint\u0103 militar\u0103 dac\u0103 gazul rusesc nu va mai ajunge \u00een conductele Ucrainei.<\/p>\n